sâmbătă, 1 august 2009

Beethoven. Appassionata

O prietenă pianistă îmi spunea, demult, după un concert al lui Sviatoslav Richter: "Nu cîntă, face filosofie pe pian".

17 comentarii:

  1. Beethoven, Richter si un pian Steinway sunt destule motive sa filozofam pe tema perfectiunii chiar si fara sa-l mai ascultam pe celebrul pianist interpretand Appassionata... Insa daca mai si ascultam... :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Lilick - ah, da... chiar trebuie ascultat.

    RăspundețiȘtergere
  3. Hm! Foarte ciudat şi plăcut! Am aceeaşi impresie despre Richter ca şi prietena ta.

    RăspundețiȘtergere
  4. @Mihaela, da, e foarte frumos!

    @Renata, exact asta a fost şi impresia mea cînd am fost la un recital Richter la Budapesta. A cîntat studii de Ceaikovski şi Rachmaninov, cu partitura în faţă - mi se pare că a şi declarat undeva că nu-l interesa performanţa de a învăţa pe dinafară, ci muzica dinăuntru.

    RăspundețiȘtergere
  5. Cineva spunea ca muzica este arhitectura incremenita. Cred ca avea dreptate...

    RăspundețiȘtergere
  6. Matilda, aşa e, dar invers!
    Goethe a spus "arhitectura este muzică încremenită".

    RăspundețiȘtergere
  7. Aveti mare dreptate. Adica viceversa, ce zapaceala e-n capul meu...

    RăspundețiȘtergere
  8. Ca profesoara ce-mi sunteti intr-ale blogului, poate imi veti explica odata cum si cine ELIMINA blogurile. Poate cand va-ntoarceti pe plaiurile noastre mioritice si becaliene.

    RăspundețiȘtergere
  9. Matilda, sunt diferite cazuri, nu ştiu la care te referi

    RăspundețiȘtergere
  10. Matilda, nu pot să-ţi spun eyact, aflu pînă ajung acasă

    RăspundețiȘtergere
  11. multumesc, noapte buna, somn pufos !

    RăspundețiȘtergere
  12. 'neata Lucia. duminica cat mai frumoasa

    RăspundețiȘtergere

Click pe poză!