Vă plac dinozaurii? Vizitaţi-i!

Grăbiţi-vă! Doar mîine mai puteţi vedea dinozaurii. Din vina mea, că nu m-am uitat la dată. Dar mîine e duminică, poate ajungeţi!

Îmi completez siviul

A, pardon, se scrie CV. De la Curriculum Vitae. Şi atunci de ce i se zice sivi? Complicat. KISS :)
Deci, ziceam că-mi completez CV-ul. Trebuie, adică e "A Must". Am văzut că diverse persoane care candidează şi-au trecut în CV facultăţi de prestigiu pe care le-ar fi absolvit. EBa, Duda... Mda, Principele Duda. Aşa zice pe HotNews. E drept, cînd presa a început să se intereseze pe la înaltele şcoli, CV-urile au fost aduse mai aproape de adevăr. Dar eu am reţinut că în viaţă e bine să ai un CV cît mai bogat în realizări academice, aşa că vreau să adaug cîteva informaţii pe care pînă acum le-am omis din CV, privind universităţile mele, pardon, studiile mele la:
- Conservatorul din Viena (Wiener Hochschule fur Musik)
- Oxford, New College (de fapt, cel mai vechi, de pe la 1200)
- Universitatea din Padova (cea mai veche din Europa)
- Jussieu, Sorbonne 6, Paris
- Universitatea Bucureşti, (Litere, Geologie)
- Facultatea de Medicină din Bucureşti

Cred că n-am uitat nimic. V-am impresionat, nu? Excelent, chiar ăsta era scopul. Mi-ar fi plăcut să adaug şi Harvard pe listă, se poartă, dar nu pot să mint, n-am fost acolo, n-am trecut încă Atlanticul.
La cererea geneală pot pune şi poze, de asemenea pot preciza obiectul, durata şi nivelul studiilor.
Nu-mi fac griji, nimeni nu va controla, pentru că eu nu candidez la euroalegeri. Nici la alegerile prezidenţiale. Deocamdată. Dar dacă-mi vine ideea?

E floare sau nu e floare?

Good old sex. Really old

De la BBC News aflăm această veste într-adevăr importantă pentru noi toţi: sexul e poveste veche. Mai veche decît se credea pînă acum. Din perioada Devonianului superior. Cu vreo 365000000-380000000 de ani în urmă. Un studiu recent arată că un peşte fosil din Australia pare să fi fost primul vertebrat cu reproducere sexuală. Sau sexuată? Tot aia e, aţi înţeles despre ce este vorba, nu e nevoie să vă explic cum procedează păsărelele şi albinuţele.

Variaţiuni pe o temă de Adi Hădean

Adi Hădean a scris despre întîlnirea cu fostul lui coleg de bancă şi mi-a dat „temă de casă” să scriu şi eu pe subiectul ăsta. Mi s-a părut o idee bună, aşa că vă invit pe toţi să ne urmaţi exemplul.

Aveţi în imagine... Nu, nu despre el este vorba. Şi nu trebuie să vă fie frică de el, e ierbivor. Îl cheamă Zalmoxes robustus, este opera sculptorului canadian Brian Cooley şi va fi „plantat” în paduricea din spatele Muzeului de Geologie, vizavi de guvern, alaturi de inca trei confraţi, tot ierbivori şi tot dinosauri.
Dar dacă am ajuns la Muzeul de Geologie de pe şoseaua Kiseleff, am ajuns şi la prietena mea Antoneta, care mi-a fost colegă de şcoală, clasă şi, uneori, bancă, din clasa a cincea pînă în clasa a noua, apoi drumurile noastre s-au despărţit, ea la real, eu la uman, ea la a zecea C, eu la a zecea D. Asta se întîmpla demult, în secolul XX, la liceul Ioan Slavici din Arad, fost Moise Nicoară, în prezent Colegiul Naţional Moise Nicoară.
Anto învăţa foarte bine, era întotdeauna prima din clasă, foarte rar mi se întîmpla s-o depăşesc :) şi eram prietene nedespărţite. O dată am şi fost date afară din clasă, tot împreună, de la ora de geografie. Nici pînă azi n-am aflat cum se schimbă alizeele...
Eu voiam să devin cîntăreaţă de operă, dar între timp mi-a trecut. Anto voia să facă geologie şi asta face. Nu mai ţin minte de unde i-a venit pasiunea pentru geologie. Poate de la „Cireşarii” lui Constantin Chiriţă.
Avem şi o pasiune comună, gastronomia, dar despre asta vorbim cînd am timp să vă dau şi cîteva reţete.

De cîţiva ani nu ne vedem prea des, pentru că e veşnic ocupată, lucrează pînă seara tîrziu în fiecare zi. Cînd e în ţară. A umblat, după 1990, prin toată lumea. Ba nu, cred că în Australia n-a fost. Încă.
Acasă la ea, în loc de bibelouri, găseşti pietre: cristale de stîncă, roci ciudate, corali, fosile... miniaturale, desigur.
La locul de muncă - tot pietre, tot cristale, roci, corali, fosile, în vitrine savant luminate. Pentru că Dr. Antoneta Seghedi conduce, de cîţiva ani, Muzeul Naţional de Geologie. Are tot felul de idei năstruşnice şi se zbate să le realizeze. A făcut la muzeu un atelier de dinozauri pentru copii, tîrguri de pietre semipreţioase, expoziţii şi multe altele. Vedeţi aici.
Dar ca să revenim la dinozauri sau dinosauri, Antoneta povesteşte că în Geoparcul Dinosaurilor Tara Hategului s-au găsit resturi fosile a 9 genuri de dinosauri. Cele mai frecvente resturi sunt oase, dinţi si cuiburi cu ouă (tomografia a relevat că unele conţin embrioane); dinosaurii din Haţeg erau pitici, mai mici ca dimensiuni decât rudele lor din lume, asta indicînd faptul că in Cretacic, acum 70-65 milioane de ani, Haţegul era o insulă. Cel mai mare dinosaur de aici, de 10 m lungime, a fost numit Magyarosaurus dacus de baronul Franz Nopcsa (primul care a studiat dinosaurii de pe propria moşie). Recent a fost descoperită o reptilă zburătoare contemporană cu dinosaurii din Hateg, Hatzegopteryx tambema, al carei craniu atingea in jur de 3 m lungime. Zburătoarea nu era pitică!
Mă opresc aici şi vă invit să vizitaţi Muzeul Naţional de Geologie. Chiar merită.
Şi scrieţi şi voi despre colegii voştri de bancă.