Aveţi în imagine... Nu, nu despre el este vorba. Şi nu trebuie să vă fie frică de el, e ierbivor. Îl cheamă Zalmoxes robustus, este opera sculptorului canadian Brian Cooley şi va fi „plantat” în paduricea din spatele Muzeului de Geologie, vizavi de guvern, alaturi de inca trei confraţi, tot ierbivori şi tot dinosauri.
Dar dacă am ajuns la Muzeul de Geologie de pe şoseaua Kiseleff, am ajuns şi la prietena mea Antoneta, care mi-a fost colegă de şcoală, clasă şi, uneori, bancă, din clasa a cincea pînă în clasa a noua, apoi drumurile noastre s-au despărţit, ea la real, eu la uman, ea la a zecea C, eu la a zecea D. Asta se întîmpla demult, în secolul XX, la liceul Ioan Slavici din Arad, fost Moise Nicoară, în prezent Colegiul Naţional Moise Nicoară.
Anto învăţa foarte bine, era întotdeauna prima din clasă, foarte rar mi se întîmpla s-o depăşesc :) şi eram prietene nedespărţite. O dată am şi fost date afară din clasă, tot împreună, de la ora de geografie. Nici pînă azi n-am aflat cum se schimbă alizeele...
Eu voiam să devin cîntăreaţă de operă, dar între timp mi-a trecut. Anto voia să facă geologie şi asta face. Nu mai ţin minte de unde i-a venit pasiunea pentru geologie. Poate de la „Cireşarii” lui Constantin Chiriţă.
Avem şi o pasiune comună, gastronomia, dar despre asta vorbim cînd am timp să vă dau şi cîteva reţete.
De cîţiva ani nu ne vedem prea des, pentru că e veşnic ocupată, lucrează pînă seara tîrziu în fiecare zi. Cînd e în ţară. A umblat, după 1990, prin toată lumea. Ba nu, cred că în Australia n-a fost. Încă.
Acasă la ea, în loc de bibelouri, găseşti pietre: cristale de stîncă, roci ciudate, corali, fosile... miniaturale, desigur.
La locul de muncă - tot pietre, tot cristale, roci, corali, fosile, în vitrine savant luminate. Pentru că Dr. Antoneta Seghedi conduce, de cîţiva ani, Muzeul Naţional de Geologie. Are tot felul de idei năstruşnice şi se zbate să le realizeze. A făcut la muzeu un atelier de dinozauri pentru copii, tîrguri de pietre semipreţioase, expoziţii şi multe altele. Vedeţi aici.
Dar ca să revenim la dinozauri sau dinosauri, Antoneta povesteşte că în Geoparcul Dinosaurilor Tara Hategului s-au găsit resturi fosile a 9 genuri de dinosauri. Cele mai frecvente resturi sunt oase, dinţi si cuiburi cu ouă (tomografia a relevat că unele conţin embrioane); dinosaurii din Haţeg erau pitici, mai mici ca dimensiuni decât rudele lor din lume, asta indicînd faptul că in Cretacic, acum 70-65 milioane de ani, Haţegul era o insulă. Cel mai mare dinosaur de aici, de 10 m lungime, a fost numit Magyarosaurus dacus de baronul Franz Nopcsa (primul care a studiat dinosaurii de pe propria moşie). Recent a fost descoperită o reptilă zburătoare contemporană cu dinosaurii din Hateg, Hatzegopteryx tambema, al carei craniu atingea in jur de 3 m lungime. Zburătoarea nu era pitică!
Mă opresc aici şi vă invit să vizitaţi Muzeul Naţional de Geologie. Chiar merită.
Şi scrieţi şi voi despre colegii voştri de bancă.
