vineri, 29 iunie 2012

Proprietate intelectuală, facultăţi mintale şi alte subiecte de actualitate

Pentru început, un mic vot: Toţi cei care nu folosesc şi nu au folosit niciodată vreun soft piratat, nu au descărcat filme şi muzică fără să plătească să ridice piatra mîna. Se abţine cineva? Bun, cu proprietatea intelectuală ne-am lămurit.

Mai departe. Ar fi fraza aceea a pictorului Apelles, transmisă posterităţii de Pliniu cel Bătrîn: "Sutor, ne ultra crepidam". În traducere, cizmarul să nu judece mai sus de sanda. Mai simplu, dacă n-avem încotro şi admitem că la fotbal şi la politică se pricepe toată lumea, la medicină, astronomie, macroeconomie, drept, arhitectură, sculptură, chimie, geologie etc. ar trebui lăsaţi să vorbească experţii în medicină, astronomie, macroeconomie, drept, arhitectură, sculptură, chimie, geologie etc. Mai ales etc

Încolo, eu tot nu am învăţat drept penal internaţional, aşa că tot nu ştiu dacă Ponta a plagiat sau nu. Aştept părerea experţilor. Iar cînd citesc că "orice analfabet îşi dă seama că Ponta a plagiat", încep să mă cred în anii 50, cînd cei incomozi erau înfieraţi cu mînie proletară şi primeau eticheta de "duşmani ai poporului".

Aşa. Acum s-o plagiez un pic pe Maria Barbu, care zicea pe fb... o clipă, să fac copy-paste. "S-au tampit ziaristii sau mi se pare mie? In loc sa se ocupe de realizarile lui Ponta la Consiliul European ei cad in capcana lui Basescu? Cum naiba sa il suspende Basescu pe Ponta? In ce tara ne aflam, in Uganda?"

Nu ştiu cum e cu Uganda, însă ţin minte că în ianuarie sau februarie 2007, cînd România tocmai intrase în UE, a vrut Tăriceanu să facă un lucru bun şi necesar, o strategie naţională pentru integrarea europeană. În acest scop, i-a invitat la Palatul Victoria pe liderii tuturor partidelor parlamentare. Ce s-a întîmplat? Nimic. În aceeaşi zi a apărut afacerea "Bileţelul". Toate televiziunile şi ziarele s-au ocupat săptămîni în şir de bileţelul cu pricina şi nimeni nu a mai pomenit de strategie. Strategiile nu fac rating. Bileţelele, da. La fel se întîmplă şi acum. Unde sunt jurnaliştii specializaţi în probleme europene? De ce nu vin ei în tocşouri,  să vorbească despre ce s-a întîmplat la Consiliul European de la Bruxelles? Asta a fost o întrebare retorică, desigur. Ieri am auzit în neştire ce-a zis Ponta, ce-a zis Băsescu, ce-a zis CCR, ce-a zis unul sau altul despre cine trebuia să meargă. Azi, tema e plagiatul. Industria diversiunii funcţionează la întreaga capacitate. Dar o contrazic pe Maria. Ziariştii nu s-au tîmpit. S-au tabloidizat doar, fac emisiuni pentru rating, nu pentru telespectatori.

În încheiere, vă mai avertizez o dată: dacă scrieţi "fair play" fără ghilimele, vă acuz de plagiat.



joi, 28 iunie 2012

Dictatura gunoaielor

Face parte din absurdul nostru cel de toate zilele că, în timp ce situaţia este tot mai de căcat suprarealistă şi senzaţia de sufocare începe să ajungă la nivelul anului 1989, pe unii îi fu polenizează grija pentru selectarea gunoaielor. Cum pe tema asta m-am antepronunţat, citiţi sau recitiţi povestirea mea "Trash Story", postată deja pe blog în ianuarie 2009 şi apărută la editura Tracus Arte în volumul "Fără canguri". Am scris-o, după ani de documentare, în 2006. Da, spre deosebire de alte povestiri, care sunt în întregime rodul imaginaţiei mele bolnave, aceasta e scrisă după "model". Există, în Europa, localităţi unde sortarea gunoiului e o preocupare majoră şi chiar subiect de conversaţie la o cafea.
Aveţi aici prima parte, celelalte două vor urma. Veţi descoperi relaţia dintre selectarea gunoiului şi dictatură. Citiţi!

Trash Story/1


Blocul din colţul străzii era scund, doar cu patru etaje, de forma unei cărămizi lunguieţe, care continua în unghi drept cu o altă cărămidă identică. În interiorul acestui unghi se găsea o oază de verdeaţă, cu cîţiva pomi, două-trei bănci, un leagăn şi un mic tobogan pentru copii, precum şi tradiţionalul bătător de covoare, totul încadrat de maşinile parcate ale locatarilor. Blocul avea opt scări, aşa că administratorul, un ins mic şi rotund, format din două sfere suprapuse, avea treabă pînă peste cap. Ba se spărgea o ţeavă la etajul trei scara patru, ba la etajul patru scara trei, ba ploua prin acoperiş, ba se inunda subsolul, ba se strica un lift (blocul fusese construit într-o perioadă în care toate clădirile cu mai mult de un etaj trebuiau să aibă ascensor. Nu se ştie exact de ce, dar poate şi pentru că primarul localităţii deţinea pachetul majoritar de acţiuni la firma care instala şi întreţinea aceste mijloace de transport în comun. Este o posibilitate, chiar o probabilitate; nu o certitudine, pentru că nimeni nu se ostenise să verifice; sigur rămînea însă faptul că aceste lifturi se stricau al naibii de des.). De dimineaţa pînă seara, administratorul, domnul Brie, îşi rostogolea cele două sfere, încercînd să rezolve tot, să mai şi împace doi vecini care aveau de împărţit un loc de parcare, să găsească pisica unei doamne de la etajul doi, care vagabonda (pisica, nu doamna) prin toată clădirea, fără pic de respect pentru sfînta proprietate privată, pentru că, trebuie să precizez, toate apartamentele erau proprietate personală.
Mai trebuie să afirm, acum, cît mai este timp, adică la început, pentru că mai încolo nu mai are rost, că această povestire, schiţă, nuvelă sau ce-o fi ea, poate fi citită, cu perfectă îndreptăţire, în cheie realistă, dar cu aceeaşi îndreptăţire poate fi considerată o proză de anticipaţie. Poate, de ce nu, chiar una cu caracter de evocare istorică. Depinde cînd şi unde se află cititorul. Într-o altă carte, situam acţiunea într-un „trecut-prezent-viitor”. Şi aici este cam la fel, cu precizarea că viitorul este foarte apropiat şi pare să aibă legătură cu acquis-ul comunitar.
Cînd s-au introdus primele criterii de sortare a gunoiului, oamenii au primit vestea cu un zîmbet şi nu i-au dat importanţă. Nici domnul Brie, rotofeiul administrator, nu părea să dea atenţie acestei dispoziţii, simplă de altminteri. Resturile biologice trebuiau separate de celelalte. Tot separat se aruncau hîrtia şi sticlele. Doar că, aşa cum am spus, nimeni n-a luat în serios treaba asta.
Cînd însă blocul a fost amendat pentru nerespectarea deciziilor primăriei, a fost convocată adunarea generală a locatarilor. „Unde-i lege nu-i tocmeală”, declară un domn pe nume Edam, care fusese plutonier major şi se pensionase în urmă cu cîţiva ani. Ca tînăr pensionar, se înscrisese la o facultate de drept şi tocmai o terminase. Era tobă de carte şi cînd mai adăugă „Dura lex sed lex”, lumea îl privi admirativ şi-l alese în unanimitate ca administrator în locul domnului Brie, care fusese toată viaţa lui contabil şi nu ştia nici o vorbă în limba latină.
Domnul Edam demonstră încă din primele zile ce vasăzică disciplina militară. Criteriile pentru sortarea gunoiului fură afişate cu litere mari, pictate cu markere colorate, aşa că nimeni nu mai avea scuza că nu ştie ce unde să arunce. Refractarii şi neglijenţii se treziră cu amenzi prea mari pentru a fi ignorate, în schimb, cei care sortau ca la carte aveau bucuria de a-şi vedea numele la avizier ca locatari model. În scurt timp, practic toţi locatarii se conformau dispoziţiilor, aşa că administratorul nu prea mai era nevoit să perceapă amenzi. Şi pentru că acum avea mai puţină treabă, se gîndi să aducă unele îmbunătăţiri activităţii de sortare a gunoiului. Astfel, într-o şedinţă, propuse ca ambalajele alimentelor să fie curăţate înainte de a fi aruncate, pentru ca gunoaiele care se strîngeau în curte să aibă un aspect mai estetic. Plus că, în acest fel, erau dejucate eventualele tentative de spionaj, adică de strîngerea de informaţii pe baza analizării gunoiului. Propunerea fu acceptată cu entuziasm.
Acum locatarii spălau cu rîvnă borcanele goale de iaurt, cutiile de sardele şi ambalajele de marmeladă, pentru ca gunoiul lor să fie cel mai curat.
Duminică dimineaţa - la ora 10,30 – erau invitaţi, ba chiar obligaţi, să ia parte la şedinţe de bloc cu dezbateri pe diferite teme de larg interes legate de selectarea şi colectarea gunoiului.
Una din teme, care i-a făcut să se împartă în mai multe tabere, era cea privind utilizarea hîrtiei de ziar pentru ambalarea resturilor bio. Unii susţineau că hîrtia de ziar are mai degrabă origine minerală, deci anorganică, din cauza cernelii tipografice, care mai este şi toxică pe deasupra. Aceştia erau violent contrazişi de adepţii concepţiei organice, bazată pe faptul că hîrtia este de origine vegetală, deci organică, fiind obţinută prin distrugerea pădurilor. În fine, o a treia tabără, fără a disputa caracterul toxic al hîrtiei de ziar, susţinea că aceasta ar fi, într-adevăr, de origine organică, dar nu vegetală, ci animală.
O altă temă deosebit de disputată a fost cea a ambalajelor de ţigări. Oare hîrtia metalizată este mai degrabă hîrtie sau mai degrabă metal? Aici unii au susţinut rezolvarea problemei prin interzicerea fumatului, dar s-a opus violent şi eficient însuşi administratorul, fumător înrăit.
Aceste dezbateri organizate continuau într-un cadru neoficial sau, cum se spune azi, informal, la un suc sau o bere, pe terasa-cafenea de la parterul blocului. Aici se discuta pe fond: ce rost avea sortarea gunoaielor şi cine ce cîştiga la afacerea asta? Participanţii erau şi de această dată împărţiţi în două tabere, entuziaştii şi scepticii. Unii susţineau că sortarea vine în ajutorul lucrătorilor de la salubritate, alţii că, dimpotrivă, îi lăsa fără obiectul muncii, deci ducea la creşterea şomajului. Cel mai entuziast era, desigur, domnul administrator Edam, iar printre sceptici se numărau patroana cafenelei, doamna Brandy, convinsă că primarul este acţionar la firma de salubritate „Garbage&Co”, precum şi un domn pe nume Cedar, de curînd mutat în bloc, despre care nimeni nu ştia nimic, dar care susţinea că toată povestea asta cu sortarea este un bluff şi că la groapa de gunoi de la marginea oraşului toate resturile menajere separate cu grijă de locatari sunt aruncate de-a valma. Părerile erau împărţite şi în privinţa deşeurilor biologice, atît de necesare agriculturii, susţineau entuziaştii, în lipsa bălegarului, acest nepreţuit îngăşămînt natural pe cale de dispariţie. Aici scepticii puneau în discuţie calitatea, întrebîndu-se, pe bună dreptate, cum pot fi utilizate ca îngrăşăminte în agricultura biologică resturile de cartofi modificaţi genetic.
(Va urma)

luni, 25 iunie 2012

UN PREMIU PENTRU MOŞTENITOAREA MEA


La Cîmpina,  în perioada 20-23 iunie, a avut loc Festivalul Teatrelor de Proiect. Spectacolul cu piesa mea "Moştenitoarea" a fost prezentat în afara concursului, dar juriul, format din Mircea Albulescu, George Mihăiţă, Eusebiu Ştefănescu, Monica Davidescu şi Florina Cercel, impresionat de performanța actoricească a Mihaelei Teleoacă, i-a acordat un premiu special. 
Felicitări, Mihaela! 

vineri, 22 iunie 2012

La mulți ani, Adrian Năstase!

În primul rînd, sănătate! Sper să vă refaceți cît mai repede, să depășiți acest moment greu. Și mai sper că soarta vă va surîde din nou și veți ieși cu bine din cercul vicios al șicanelor și nedreptăților.
LA MULȚI ANI!

miercuri, 20 iunie 2012

"Moştenitoarea" la Cîmpina

Pentru cei din Cîmpina şi împrejurimi, în cadrul Festivalului de Teatru-proiect, vineri la ora 19 va avea loc un spectacol cu piesa mea "Moştenitoarea". Interpretează Mihaela Teleoacă, regia Dan Tudor. Spectacol hors concours.

marți, 19 iunie 2012

Ce-are natura cu prefectura?

Din prima clipă mi s-a părut bizar ("bizar? Aţi spus bizar?") că acuzaţia de plagiat împotriva lui Victor Ponta a apărut în revista "Nature". Ce are natura cu justiţia? Ce are cu dreptul penal internaţional? 
Cum la dreptul penal internaţional mă pricep aproape la fel de bine cum mă pricep la natură (adică foarte puţin spre deloc) sau cum se pricepe revista "Nature" la dreptul internaţional (idem), nu ştiu dacă doctorandul Victor Ponta şi-a plagiat profesorii. Ar fi o a doua bizarerie. Adică, scriind despre ceva ce ştie foarte bine, Tribunalul Penal Internaţional, şi ştie pentru că "a participat la discutiile privind infiintarea CPI, in 1999, la New York, ca reprezentant al Romaniei, din partea Ministerului Public, in cadrul Comisiei pregatitoare privind redactarea regulilor de procedura si a definitiilor infracţiunilor", ar fi fost o prostie fără margini să plagieze. 
Dacă autorii demersului chiar ar fi crezut că e vorba de un plagiat, ar fi avut la dispoziţie diverse şi prestigioase reviste de drept internaţional. Dar este clar că nu credeau. Atunci? "Ce-i mîna pe ei în luptă?"
Sigur, e o şicană. O încercare de a pune beţe-n roate guvernului USL. 
Pentru că unii chiar sunt dispuşi să creadă. Puţini. Lumea a început să nu mai înghită gogoşile prăjite în bucătăria de la Cotroceni. Dar locatarul de la Cotroceni a învăţat metoda "Calomniaţi, calomniaţi, întotdeauna rămâne ceva!" Şi o foloseşte cu succes din 2004. Şi chiar dacă "regula jocului" s-a schimbat, noţiunea de "fair play" îi e străină. Asta, veţi zice, nu-i o crimă. "E mai rău decît o crimă, e o greşeală". Pentru că apare din cînd în cînd cîte un om care, cînd i se spune "Pac, la Răsboiu!", răspunde "Publică şi du-te dracului!". 
Aş mai avea ce scrie, dar e "căldură mare". 
Şi da, în original nu natura are sau n-are treabă cu prefectura. 

Bibliografie:
• Beaumarchais, Pierre-Augustin Caron de
• Boulay, Antoine (apud Wikipedia) 
• Caragiale, I. L. 
• Eminescu, Mihai
Năstase, Adrian
• Prévert, Jacques
• Shakespeare, William
• Wellesley, Arthur, primul duce de Wellington


Sper că am pus toate ghilimelele şi nu am uitat pe nimeni. 
Şi să mai prind pe vreunul că scrie "fair play" fără ghilimele! Plagiatorilor!

Festivalul Comediei Româneşti - festCO 2012 - ultima zi, cu premii şi poze


FESTIVALUL COMEDIEI ROMÂNEŞTI – festCO, ediţia a X-a, 2012


A fost frumos, interesant, plăcut, vesel, prietenos... Ce să mai spun? Aşteptăm ediţia următoare. Pînă atunci, iată premiile festCO şi poze, multe poze. 


Premiul de excelenţă
Marin Moraru

Selecţioner festCO
Ion Parhon (critic de teatru)

Juriu premii festCO
Marina Constantinescu (critic de teatru), Victor Ioan Frunză (director de scen
ă), Cătălin Ionescu Arbore (scenograf)
PREMII
Premiul pentru cel mai bun spectacol
D’ale carnavalului de I.L. Caragiale, regia Silviu Purc
ărete, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu
Premiul pentru cea mai bună regie
Silviu Purcărete pentru regia spectacolului
D’ale carnavalului de I.L. Caragiale, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu
Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal
Marcel Iureş pentru rolul Caţavencu din spectacolul O scrisoare pierdută de I.L Caragiale, regia Alexandru Dabija, Teatrul de Comedie şi pentru one-man show-ul din spectacolul  Absolut! după Ivan Turbincă de Ion Creangă, regia Alexandru Dabija, Teatrul Act

Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal
Cerasela Iosifescu pentru rolul Veta din spectacolul O noapte furtunoasă de      I.L. Caragiale, regia Mircea Cornişteanu, Teatrul Naţional “Marin Sorescu” Craiova

Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar ex aequo
Florin Dobrovici pentru rolul Farfuridi  din spectacolul O scrisoare pierdută de I.L Caragiale, regia Alexandru Dabija, Teatrul de Comedie
şi
Adrian Matioc pentru rolul Mache-Răzăchescu Crăcănel din spectacolul  D’ale carnavalului de I.L. Caragiale, regia Silviu Purcărete, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu
Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar
Dorina Chiriac pentru rolul Cetăţeanul turmentat din spectacolul O scrisoare pierdută de I.L Caragiale, regia Alexandru Dabija, Teatrul de Comedie

Premiul pentru cea mai bună scenografie
Dragoş Buhagiar pentru scenografia spectacolului D’ale carnavalului de I.L. Caragiale, regia Silviu Purcărete, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu
Premiul pentru cel mai bun spectacol al unei companii independente
Absolut! după Ivan Turbincă de Ion Creangă, regia Alexandru Dabija,Teatrul Act  

CONCURSUL DE COMEDIE ROMÂNEASCĂ, ed a VII-a, 2012
Juriu
Adrian Lustig (dramaturg), Virginia Mirea (actriţă), Vlad Cristache (regizor)

Premiul I
Jerry nu câştigă întotdeauna! de Cristian Todică

Premiul II   ex aequo
Bă nenorociţilor, vin extratereştrii! de Ştefan Dumitrescu 
Vrei să fii prietenul lui Dumnezeu? de Daniel Bănulescu

  








duminică, 17 iunie 2012

Festivalul Comediei Româneşti - festCO 2012 - la final

Ultima zi a festCO 2012, duminică, 17 iunie, este deosebit de atrăgătoare.

17.00 Teatrul de Comedie, foaier
dialoguri festCO
CARAGIALE, OGLINDĂ-N CIOBURI?
conferință susținută de George Banu
Pentru cei care nu ştiu cine este George Banu - este teatrolog, profesor de studii teatrale la Sorbona, preşedinte de onoare al Asociaţiei Internationale a Criticilor  de Teatru, autor a numeroase cărţi consacrate textului dramatic şi artei spectacolului. Trăieşte în Franţa din 1973.

18.00 Teatrul de Comedie, scenă în aer liber
CUPLETE DE LA GRĂDINA UNION (30’)
Trupa de la Union

19.00 Teatrul de Comedie, Sala Radu Beligan
GALA COMEDIEI ROMÂNEȘTI
Decernarea premiilor Festivalul Comediei Românești, ed. a X-a și 
a Concursului de Comedie Românească, ed. a VII-a

19.30 Teatrul de Comedie, Sala Radu Beligan
MONȘER, STĂM RĂU după I.L. Caragiale, regia Gelu Colceag
coproducție Metropolis / Teatrul de Comedie
premieră oficială, spectacol prezentat în afara concursului
bilete la Teatrul de Comedie și online pe www.comedie.ro

vineri, 15 iunie 2012

EU ŞI MOŞTENITOAREA MEA

La festCO 2012.
Şi alte personaje.

Continuarea pe Facebook.

miercuri, 13 iunie 2012

Festivalul Comediei Românești - festCO 2012 continuă!




Miercuri, 13 iunie, cea de-a cincea zi a festivalului, va debuta la ora 17.00, în foaierul Teatrului de Comedie, cu lectura textului Jerry nu câştigă întotdeauna de Todică Cristian, spectacol desemnat câștigător al Concursului de Comedie românească ediţia a VII-a. Vor citi actorii: Florin Dobrovici, Mihaela Măcelaru, Alexandru Conovaru.

Ziua va continua  la ora 18.00 pe scena situată în fața Teatrului de Comedie cu spectacolul O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, spectacol de statui vivante realizat de Teatrul Masca în regia lui Mihai Mălaimare.

La ora 19.30 este prezentat în cadrul concursului, la Sala Studio a Teatrului de Comedie, spectacolul Şi cu violoncelul ce facem? de Matei Vişniec în regia Laviniei Jemna, cu Tamara Crețulescu, Gheorghe Dănilă, Toma Dănilă

Tot de la ora 19.30, la Sala Nouă (str. Sf. Vineri nr. 11) a Teatrului de Comedie, se va juca în afara concursului O noaptea furtunoasă de I.L Caragiale, spectacol prezentat de către studenţii  Universităţii Hyperion Bucureşti, Facultatea de Arte, Teatru și Film, sub îndrumarea profesorilor Magda Catone, Tomi Cristin, Ana Lazăr şi Georgiana Saizescu. Intrarea este liberă la spectacolele prezentate de studenți la Sala Nouă în cadrul festCO (în limita locurilor disponibile).

Fotografii și distribuții detaliate pe site-ul  festCO.ro

În imagine, Tamara Creţulescu şi Gheorghe Dănilă în piesa "Şi cu violoncelul ce facem?" 

Am votat, am cîştigat. Ce-am cîştigat?

Am votat, am cîştigat. Experienţă.
Da, sigur, şi primari, şi consilieri şi preşedinţi de CJ. Şi sondaje. (Mai mult sau mai puţin exacte, depinde cum le priveşti. Cîndva, de mult, de mult, cînd politica, jurnalismul şi institutele de sondaj erau încă la grădiniţă, adică în 1992, un om politic al vremii mi-a spus că la noi sondajele nu sunt bune, pentru că oamenii sondaţi nu spun adevărul. Sondaţii nu spun ce cred ei de-adevăratelea, ci ce cred ei că vor să audă sondorii. Mă tem că în 20 de ani lucrurile nu s-au schimbat prea mult în această privinţă. Am văzut asta în ochii sondoriţei de la secţia de votare, după răspunsul meu la primele întrebări.)
Şi o excelentă dezbatere parlamentară, urmată de o declaraţie prezidenţială foarte pavloviană.
Şi un nou director general al TVR. Interimar.
Şi Plăcintă.
Şi o mulţime de conversaţii la televiziuni şi pe Facebook. Pe Facebook, alături de poze cu pisicuţe sau inimioare. Avantaj Facebook.
Şi mă opresc, au trecut doar trei zile de la locale, unora încă nu le-a trecut euforia victoriei. Sper să le treacă repede, pînă la toamnă mai e foarte puţin.
P.S. Pe Sorin Oprescu nu l-a zăpăcit victoria de duminică. Luni s-a ocupat de combaterea ţînţarilor, azi de contracararea efectelor caniculei. Normal.

duminică, 10 iunie 2012

Deci, azi votăm

Mai pe seară vom afla pe ce lume ne aflăm. Adică în ce măsură realitatea votului uninominal pur şi dur, într-un tur, se apropie sau nu de rezultatele sondajelor şi, mai ales, de speranţele noastre.

joi, 7 iunie 2012

festCO 2012. Programul spectacolelor


Festivalul Comediei Româneşti - festCO, ediţia a X-a
9 – 17 iunie 2012



SÂMBĂTĂ 9 IUNIE
18.00 Teatrul de Comedie, scenă în aer liber
CUPLETE DE LA GRĂDINA UNION (30’)
Trupa de la Union
18.30 Teatrul de Comedie, foaier
vernisaj expoziție
LUMEA LUI CARAGIALE, realizată de Muzeul Literaturii Române
prezintă academician Eugen Simion
19.00 Teatrul de Comedie, Sala Radu Beligan
O SCRISOARE PIERDUTĂ de I.L. Caragiale, regia Alexandru Dabija
producător Teatrul de Comedie
bilete la Teatrul de Comedie și online pe www.comedie.ro
DUMINICĂ 10 IUNIE
18.00 Teatrul de Comedie, scenă în aer liber
O NOAPTE FURTUNOASĂ de I.L. Caragiale, regia Mihai Mălaimare (1h)
Teatrul Masca, spectacol de statui vivante
19.00 Teatrul Odeon, Sala Majestic
NATURĂ MOARTĂ CU NEPOT OBEZ de Ion Sapdaru, regia Eugen Făt (1h 20’)
producător Teatrul Odeon
bilete la Teatrul Odeon
21.00 Teatrul de Comedie, Sala Studio
3 O’CLOCK de Ana-Maria Bamberger, regia Dan Tudor (1h)
Teatrul Proiect Câmpina, Teatrul Mașina de vise, Magus Projects
bilete la Teatrul de Comedie și online pe www.comedie.ro
LUNI 11 IUNIE
17.00 Teatrul de Comedie, Sala Nouă
dialoguri festCO
CARAGIALE...
conferință susținută de Silviu Purcărete și Dragoș Buhagiar
18.00 Teatrul de Comedie, scenă în aer liber
CARAGIALE & PRESA (30’)
Trupa de la Union
18.30 Opera Națională București, foaier
lansare de carte
I.L. CARAGIALE ȘI CALIGRAFIA PLĂCERII de Dan C. Mihăilescu, Editura Humanitas
19.00 Opera Națională București
D’ALE CARNAVALULUI de I.L. Caragiale, regia Silviu Purcărete (1h 40’)
Teatrul Național “Radu Stanca” Sibiu
bilete la Teatrul de Comedie, la Opera Națională București și online pe www.operanb.ro
19.30 Teatrul de Comedie, Sala Nouă
EDUCAȚIUNEA după I.L. Caragiale (1 h)
Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere, Departamentul de Arte
MARȚI 12 IUNIE
18.00 Teatrul de Comedie, scenă în aer liber
CARAGIALE & POLITICA (30’)
Trupa de la Union
19.00 Teatrul Act
ABSOLUT! după Ion Creangă, regia Alexandru Dabija (1h 30’)
Teatrul Act
bilete la Teatrul Act
19.30 Teatrul de Comedie, Sala Nouă
CRAII DE CURTEA VECHE (1 h)
Universitatea Hyperion București, Facultatea de Arte, Teatru și Film
MIERCURI 13 IUNIE
17.00 Teatrul de Comedie, Sala Radu Beligan, foaier
clubul de lectură – festCO
18.00 Teatrul de Comedie, scenă în aer liber
O SCRISOARE PIERDUTĂ de I.L. Caragiale, regia Mihai Mălaimare (1h)
Teatrul Masca, spectacol de statui vivante
19.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio
ȘI CU VIOLONCELUL CE FACEM? de Matei Vișniec, regia Lavinia Jemna (1h 10’)
Teatrul Nottara
bilete la Teatrul de Comedie și online pe www.comedie.ro
19.30 Teatrul de Comedie, Sala Nouă
O NOAPTE FURTUNOASĂ după I.L. Caragiale (1h)
producător Universitatea Hyperion Bucureşti, Facultatea de Arte, Teatru și Film
JOI 14 IUNIE
16.00 U.N.A.T.C., sala Atelier
D’ALE CARNAVALULUI de I.L. Caragiale (2h)
Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale“ Bucureşti
17.00 Teatrul de Comedie, foaier
clubul de lectură – festCO
18.00 Teatrul de Comedie, scenă în aer liber
FIOR D’AMOR ÎN BUCURESCI, regia Mihai Mălaimare (1h)
Teatrul Masca, spectacol de statui vivante
19.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio
NOI 4 de Lia Bugnar, regia Dorina Chiriac (1h 30’)
Teatrul nu e o clădire
bilete la Teatrul de Comedie și online pe www.comedie.ro
19.30 Teatrul de Comedie, Sala Nouă
SIMȚ ENORM ȘI VĂZ MONSTRUOS după I.L. Caragiale (1h)
producător Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Arte, Departamentul Teatru
VINERI 15 IUNIE
18.00 Teatrul de Comedie, scenă în aer liber
MORAVURI DIN VREMEA LUI CARAGIALE (30’)
Trupa de la Union
19.30 Teatrul Național București, Sala Amfiteatru
OMUL CU MÂRȚOAGA de George Ciprian, regia Anca Bradu (2h 10’)
Teatrul Național București
bilete la Teatrul Național București
19.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio
CRIZE de Mihai Ignat, regia Vlad Cristache (1h 30’)
Teatrul de Comedie
premieră oficială, spectacol prezentat în afara concursului
19.30 Teatrul de Comedie, Sala Nouă
SIMȚ ENORM ȘI VĂZ MONSTRUOS după I.L. Caragiale (1h)
producător Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Arte, Departamentul Teatru
SÂMBĂTĂ 16 IUNIE
18.00 Teatrul de Comedie, scenă în aer liber
LUMEA LUI CARAGIALE (30’)
Trupa de la Union
19.00 Teatrul Național București, Sala Mare
O NOAPTE FURTUNOASĂ de I.L. Caragiale, regia Mircea Cornișteanu (1h 30’)
producător Teatrul Național “Marin Sorescu” Craiova
bilete la Teatrul Național București și la Teatrul de Comedie
21.00 Teatrul de Comedie, Sala Studio
DĂ-DĂMULT... MAI DĂ-DĂMULT după I.L. Caragiale, regia Maria Rotar (45’)
spectacol independent
bilete la Teatrul de Comedie și online pe www.comedie.ro
DUMINICĂ 17 IUNIE
17.00 Teatrul de Comedie, foaier
dialoguri festCO
CARAGIALE, OGLINDĂ-N CIOBURI?
conferință susținută de George Banu
18.00 Teatrul de Comedie, scenă în aer liber
CUPLETE DE LA GRĂDINA UNION (30’)
Trupa de la Union
19.00 Teatrul de Comedie, Sala Radu Beligan
GALA COMEDIEI ROMÂNEȘTI
Decernarea premiilor Festivalul Comediei Românești, ed. a X-a și
a Concursului de Comedie Românească, ed. a VII-a
19.30 Teatrul de Comedie, Sala Radu Beligan
MONȘER, STĂM RĂU după I.L. Caragiale, regia Gelu Colceag
coproducție Metropolis / Teatrul de Comedie
premieră oficială, spectacol prezentat în afara concursului
bilete la Teatrul de Comedie și online pe www.comedie.ro

Un premiu pentru Shakespeare

Ieri s-au decernat premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru cărţi apărute în 2011.
Premiul Fundației Andrei Bantaş acordat de juriul USR cu sprijinul financiar al Fundației Andrei Bantaş: George Volceanov, Violeta Popa, Horia Gârbea, pentru  W. Shakespeare, Opere, IV, (Regele Ioan, Îmblînzirea scorpiei, Vis de-o noapte-n miezul verii), Paralela 45.
Felicitări, felicitări, felicitări!
(În volumul V, care va fi publicat în toamnă, va apărea "Troilus şi Cresida" în traducerea mea.)

Pentru celelalte premii, citiţi pe blogul lui Horia.
Vă spun doar că Premiul Naţional de Literatură a fost acordat lui Norman Manea. Semn bun.

miercuri, 6 iunie 2012

Parfum de carte proaspăt tipărită

Asta vreau să spun. Nu iasomie, nu mosc, nu alte arome subtile, ci mirosul de carte abia ieşită de la tipar, mirosul acela amărui de hîrtie şi cerneală. Pentru că, aşa cum spune Karl Lagerfeld, "mirosul de carte proapăt tipărită este cel mai bun miros din lume." Aşa că el, Lagerfeld, a creat cutia - în formă de carte, desigur - pentru noul parfum "Paper Passion". Parfum de carte proaspăt tipărită.
De mult n-am mai primit o veste atît de bună.

Glumea cineva într-un ziar de pe net că "Paper Passion", care costă 115$ sau 88€, ar putea fi folosit şi pentru a parfuma dispozitivele de citit gen Kindle :)) Dar ştiu eu dacă era chiar glumă?
Oricum, dacă mirosul de carte proaspăt tipărită va fi la modă, vom putea face economii. De ce să dăm atîţia bani pe un parfum? O carte costă mult mai puţin. Plus că poţi s-o şi citeşti!
Păcat că nu a apărut ştirea înainte de Bookfest. Vă daţi seama ce de lume ar fi venit să se parfumeze?!


vineri, 1 iunie 2012

Un pas lateral :)

O nouă versiune, fără vizualizare dinamică. Am renunţat deocamdată la vizualizarea dinamică pentru că e prea complicată. Cineva (nu i-am publicat comentariul pentru că e anonim) s-a plîns, pe bună dreptate: "M-am rătăcit".
Am vrut să revin la frumosul şablon d'antan, dar nu am reuşit. Ceea ce vedeţi e o variantă provizorie. Mîine voi căuta altceva.
În timpul lucrărilor, blogul continuă să funcţioneze. Uneori.

Click pe poză!