În precedentul articol din seria „Oameni şi bloguri”, publicat la cîteva zile după lansarea concursului „Fără canguri”, spuneam: „nu mi-am imaginat dimensiunile acestui interes, n-aş fi crezut că o carte de proză contemporană poate declanşa o asemenea efervescenţă.” Iar ceea ce a urmat a fost uluitor, prin amploarea şi calitatea participării, prin atmosfera voioasă, plină de entuziasm, a „dezbaterilor”.
Concursul s-a încheiat cu anunţarea premiilor în cadrul unei lansări de carte online (cred că e o premieră, cel puţin în România), o întîmplare extraordinară, despre care ar fi multe de povestit, urmată de o lansare offline, tradiţională şi boemă, la Casa Scriitorilor, la care însuşi laureatul premiului pentru cel mai bun blogger dintre politicieni, domnul Adrian Năstase, mi-a făcut onoarea de a participa, alături de alţi bloggeri, premiaţi sau nu.
Încă mă uimeşte faptul că bloggerii au intrat în joc cu atîta bucurie...
Mai departe citiţi pe Tamada.ro, că azi e marţi. Apoi ne revedem aici.
mulţumesc(eu l-am luat la propriu :) )pentru onorantul "partenerii noştri întru carte, cititorii", face mai mult ca toate premiile :D
RăspundețiȘtergereChiar aşa cred eu şi chiar aşa este. Chiar dacă aceşti parteneri reprezintă, vorba lui Iaru, 2 la sută.
RăspundețiȘtergerel-am auzit pe unu'cosma propovăduind "Teoria manipulării maselor" şi m-am convins că stau confortabil în procentul ăla, fie el şi 2 la sută :D
RăspundețiȘtergereSi tocmai am revenit de pe Tamada.ro, unde am citit un articol emotionant. Acest concurs, pentru mine, a fost cel mai fost cel mai frumos din viata mea, primul concurs cu o asa incarcatura emotionala. Am avut emotii, nu pentru ca as fi avut teama sa nu castig ci pentru ca, pentru prima oara,eram alaturi de cele mai valoroase personalitati din blogosfera romaneasca. Faptul ca am iesit castigator al cartii d-v, m-a emotionat profund, nu pentru valoarea mica, de numai 15 lei a cartii, ci pentru valoarea ei literara dar si pentru faptul ca am fost "asezat" alaturi de toti acesti prieteni ai mei.Desi nu-i cunosc pe niciunul in realitate, internetul mi-a facilitat sa ne cunoastem si sa ne imprietenim virtual si trebuie sa recunosc fgaptul ca toti mi-s deosebit de dragi. M-a durut si ma doare suferinta si nedreptatea prietenelor noastre Gabriela si Sibilla si mai ales, faptul ca Sibilla a fost nevoita sa demisioneze. Toti am fost alaturi de suferinta ei dar se pare ca este prea mandra sa ne ceara ajutorul, pe ,sigur ca toti i l-am da cu draga inima, inclusiv cel material. Va multumesc d-na Lucia pentru organizarea acestui concurs inedit, care a aratat, o data in plus, ca dragostea pentru lectura, pentru literatura, poate uni oamenii intr-o stransa prietenie. O asemenea actiune marca Lucia Verona va avea acelas frumos efect pentru oricare dintre autori. O seara placuta!
RăspundețiȘtergereMulţumesc, Nea Costache, o seară bună!
RăspundețiȘtergere