joi, 16 iulie 2009

Paşi spre Lună


Parcă aşa se chema filmul lui Gopo, nu? Un film cu actori, nu cu celebrul său omuleţ - cred că juca şi Beligan. Filmul a fost făcut în 1963, cînd cei mai mulţi dintre cititorii mei încă nu se născuseră.
Mulţi nu erau născuţi nici în 1969, cînd, fix acum 40 de ani, a decolat spre lună Apollo 11. Patru zile mai tîrziu a aselenizat în Marea Liniştii.
Mai tîrziu s-au spus tot felul de poveşti, cum că n-ar fi fost cînd a fost şi unde a fost şi că Neil Armstrong a păşit pe nisipul din Nevada sau Arizona, nu pe Lună şi alte lucruri care ţin de teoria conspiraţiei. Cine ştie care-o fi adevărul?
Dar pentru mine rămîne de neuitat noaptea aceea în care am stat la televizor şi am văzut, comentat în direct de Andrei Bacalu, primul pas al omului pe Lună.

14 comentarii:

  1. Nu eram nascuta nici cand a aparut filmul la care te referi, nici cand a pasit primul om pe luna. Sunt sigura ca asta s-a intamplat, in ciuda povestilor ce tin de teoria conspiratiilor. :)
    Deci s-a dat la TV in direct? Oare mai exista pe undeva in TVR imaginile cu comentariul lui Bacalu?

    RăspundețiȘtergere
  2. Lilick, da, s-a dat în direct şi cred că tvr are încă înregistrarea, presupun că o vor relua pe 21 iulie.

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu eram în tabără la Ohrid, în Macedonia. O tabără superbă, care avea vedere spre reşedinţa lui Tito, de pe malul opus. Am luat o palmă zdravănă de la un fost partizan, care era profesor şi instructor în tabără, pentru că n-am respectat programul şi m-am strecurat în sala de spectacole, unde era televizorul. N-am înţeles comentariul, era în sârbo-croată. Am înţeles însă importanţa momentului, plus că a doua zi partizanul nostru, cu o mustaţă cât vrabia înfoiată, şi-a cerut scuze. Realizase şi el, probabil, că nu puteai lua unui adolescent bucuria să participe la un eveniment istoric.

    RăspundețiȘtergere
  4. Constantin Gheorghe

    Frumoasă amintire! Eu eram studentă şi am văzut aselenizarea la Arad, la părinţi, în vacanţă.

    RăspundețiȘtergere
  5. Aveam 15 ani, eram în vacanţă la un unchi la Diosig, mâncam piersici şi nu mă dezlipeam de televizor.

    RăspundețiȘtergere
  6. Chat Noir

    Ce imagine frumoasă, piersici şi televizorul alb-negru şi Luna...

    RăspundețiȘtergere
  7. la ora aselenizarii aveam 1 an si 9 luni asa ca sigur nu-mi aduc aminte.un eveniment muult mai dureros ramas in memorie a fost cutremurul din '77

    RăspundețiȘtergere
  8. Cody, la 1 an şi 9 luni e clar că nu ai văzut aselenizarea :))

    RăspundețiȘtergere
  9. Eu cred că, şi dacă n-a avut loc, e bine să credem că a avut.

    RăspundețiȘtergere
  10. Renata, pentru mine şi pentru tine şi pentru milioanele de oameni care s-au uitat la televizor în noaptea aceea, a avur loc.

    RăspundețiȘtergere
  11. Avand in vedere ca si eu is (nascut) de mult, cum zic oltenii mei, am vazut acea comedie SF regizata de marele gopo, in care a jucat Birlic si Radu Beligan (nu mai retin ce alti actori au mai fost). de asemenea, imi amintesc acea noapte, in care aselenizarea (sau doar transmisia?) a fost amanata pana spre dimineata. Eram in clasa a IX-a de liceu, nu aveam inca televizor si am urmarit evenimentul intr-o sala a clubului muncitoresc din localitate, impreuna cu 40-50 de oameni, la un televizor Dacia pe lampi, mare cat o valiza. A fost o seara in care m-am simtit si eu, alaturi de Neil Armstrong un cuceritor(!!!), si eram foarte mandru! ce bine ca mi-a trecut repede!

    RăspundețiȘtergere
  12. Nea Costache, mie nu mi-a trecut! :)

    RăspundețiȘtergere

Click pe poză!