miercuri, 28 aprilie 2010

Parlamentu' care va să vină

Am găsit pe Facebook un banner care mă îndeamnă să-mi distrug prietenii. E un joc care chiar aşa se cheamă: "Distruge-ţi prietenii!". Nu mă credeţi? Uite dovada:
Au înnebunit? Cum să-mi distrug prietenii? Nici măcar acei necunoscuţi care îmi sunt prieteni numai pe Facebook nu merită să le fac una ca asta. A, veţi spune, dar alţii o fac. Sigur, ştiu şi eu pe cineva care de aproape 20 de ani îşi distruge toţi prietenii, îi distruge pe toţi cei care l-au ajutat vreodată. O face metodic şi premeditat. Sau aşa o fi el din fire, ca în bancul cu scorpionul şi broasca.
Dar eu nu despre distrugerea prietenilor voiam să scriu, ci despre distrugerea clasei politice, despre distrugerea Parlamentului ca instituţie fundamentală a democraţiei.
Asta e o leapşă de la Matilda şi trebuie s-o onorez. Cum va arăta viitorul parlament?
La începutul anilor '90, s-a format o clasa politică sui generis, din tineri entuziaşti, dar şi din foşti activişti PCR, foşti deţinuţi politici şi alţi foşti. Oameni de bine. Nota dominantă era, fireşte, diletantismul, alături de entuziasm şi de dorinţa sinceră de a construi o lume mai bună. Erau profesori, ingineri, medici, actori, scriitori, jurişti. De unde să ştie ei să facă politică?
Între timp, unii dintre ei s-au profesionalizat - au citit, au învăţat mult. În orice ţară democratică din lume ar fi acum în cele mai înalte funcţii. La noi, după o foarte scurtă carieră ca miniştri sau parlamentari, au început să fie marginalizaţi. De obicei, de conducerile propriilor partide. Cîţiva mai sunt prin Parlamentul European, puţini se mai luptă cu morile de vînt, ceilalţi vegetează, aşteptînd vremuri mai bune.
Alţii, mai puţin interesaţi de studiu, au preferat să se îmbogăţească, fără a părăsi însă politica, aducătoare de imunitate şi impunitate. Şi de beneficii pentru afacerile lor, în primul rînd. S-au profesionalizat şi ei, chiar dacă nu prin studiu ci prin practica politică. Aceştia au rămas, s-au bucurat de avantaje cînd erau la putere, aveau pentru ce să lupte cînd electoratul îi trimitea în opoziţie. Acum sunt şi ei pe cale să părăsească viaţa politică.
Locul lor va fi luat de o nouă generaţie, venită în numele "reformei". Generaţia de fiţe şi manele. Uninominale, fireşte. Numele lor sunt fără importanţă. Vedete de televiziune sau de filme XXX, cîntăreţi pe la nunţi, copii de bani gata, unii cu masterate şi doctorate cumpărate sau cu titluri la concursuri de frumuseţe. E vremea lor, a diletanţilor fără entuziasm, fără dorinţa de a construi o lume mai bună, dar cu bani şi cu sete de putere.
Numai că acest "trend" de deprofesionalizare a unei clase politice încă în curs de a se profesionaliza nu a început acum, nu a început nici în 2005, cum ne place să credem. După părerea mea, a început în 1993, cînd Ion Cristoiu amesteca într-o bulină roşie o găină violată cu un editorial politic (Să ne înţelegem, apariţia unui ziar popular, a unui tabloid, era ceva normal, chiar o necesitate după zeci de ani de "presă de partid". Dar în nicio ţară normală din lume nu există editoriale politice în tabloide, nu se amestecă faptul divers cu politica.). A continuat cînd Florin Călinescu îi punea pe candidaţii la preşedinţie să spună poezii.  Doar trebuia să facă rating! Iar azi, confuzia între politică şi divertisment e aproape totală.
De ce? Am să încerc să găsesc un răspuns, dar cu altă ocazie. Deocamdată transmit leapşa Theodorei, lui Augustin, lui Cody şi lui George Şerban.

15 comentarii:

  1. Cred că devin nostalgică...citind cele de mai sus. Da, anii 90-91, cei mai adulaţi,sbuciumaţi, disputaţi, controversaţi, şi dar cei mai curaţi, mai sinceri ani ai democraţiei post-revoluţionare. Încă nu îi atinsese morbul suficienţei şi al parvenitismului.

    RăspundețiȘtergere
  2. @Matilda
    Ca să zic aşa, erau săraci şi cinstiţi.

    RăspundețiȘtergere
  3. M-ati intristat si tu,Lucia si Matilda.Ma uit pe strada si vad numai casnice care par a nu fi pus mana pe vreo carte in viata lor, cu fundul in forma de fotoliul din care privesc la Teo si la Bahmu,la OTV si la telenovele cu oameni bogati.Vad oameni care voteaza impotriva mea.Incep sa nu-i mai suport,ei sunt principalii vinovati de ceea ce mi se intampla mie.Ei vor divertisment de proasta caliate si in politica.Ei,impreuna cu tatucul lor, vor fi viitorul Romaniei.Asta-i trendul.

    RăspundețiȘtergere
  4. Ai pus punctul pe I. Ai gasit cauza. Cei doi, Cristoiu si Calinescu, nu sunt poate singurii care au participat la aceasta degenerare severa a politicului, dar sunt cu siguranta cei mai importanti. Si multi au vrut, mai apoi, sa le copieze "succesul". Asa a ajuns astazi Norica Nicolai, o femeie care numai neserioasa nu putem sa zicem ca e, sa fie nevoita sa se scalde in jacuzzi cu moderatorul unei emisiuni, in timp ce ii pune intrebari. Sa intri in politica inseamna astazi sa faci aproape orice. Circ, maimutareala, sa canti chiar daca nu ai deloc voce si auz muzical, si multe altele... "pentru o politica decenta" - asa ar trebui sa se numeasca o actiune, un proiect, care sa taxeze acesti... indecenti, dar sa ii si nominalizeze, premieze cumva, pe cei care sa straduiesc sa ramana decenti. O sa propun ceva...

    RăspundețiȘtergere
  5. @Elisa
    N-am vrut să te întristez, dar asta e situaţia :(

    @Lilick
    Nu, sigur că nu numai ei, dar aşa a început. Cu proiectul - e complicat, pentru că responsabilitatea celor din media e la fel de mare ca a politicienilor. Toţi se închină la Sf. Rating!

    RăspundețiȘtergere
  6. @Lucia,

    Atunci sa o facem pe bloguri. Dupa puterile noastre. Macar atat. :(

    RăspundețiȘtergere
  7. Deşi textul tău e foarte pe placul meu, mi-e teamă că există o întrebare anterioară celei care a fost pusă - cum va arăta viitorul parlament?
    Vom mai avea parlament?
    Dacă toţi guşaţii, sfertodocţii, şantajabilii, nulităţile plus diverşi reprezentanţi ai clasei artistice, (pro)puşi în gând de "arcul guvernamental", spre a simula PARLAMENTUL, vor fi declaraţi parlamentari prin maşina de vot portocalie, mai putem spune că avem Parlament?
    NU! Nu vreau să aud replica - "avem parlamentarii pe care îi merităm!", fiindcă o să vină şi asta, spre a ne închide gurile, în mod sfătos, obiectiv, înţelept...

    RăspundețiȘtergere
  8. @Renata
    Dacă se face "reforma" şi trece proiectul de modificare a Constituţiei, nu va mai conta dacă avem sau nu Parlament.
    De la mine n-ai să auzi fraza cu pricina, pentru că nu cred asta. Nimeni nu merită o asemenea mizerie.

    RăspundețiȘtergere
  9. Lucia, m-am conformat, sa traiti! Cu multa mihnire in cuget si-n simtiri, cu tristete patriotica si elan tovarasesc. Traiasca lupta pentru pace!

    RăspundețiȘtergere
  10. Interesanta leapsa! Faptul ca vine de la matilda nu ma mira. La cate generatii de parlamentari s-au perindat prin fata ei, cator specimene (printre care m-am aflat) a trebuit sa le suporte toanele si fitzele (nu fatzele) consider ca este indreptatita :)

    RăspundețiȘtergere
  11. @Augustin Rădescu
    Trăiască 1 Mai!

    @Cody
    'Neatza!

    @GS
    Foarte adevărat, Matilda ştie :)

    RăspundețiȘtergere
  12. @Lucia,
    Bun articol. Eu am trait oarecum din interior marirea si decaderea parlamentului...
    Din pacate, accentul pe care-l punem (pentru ca ne doare dar si pentru ca ni se spune) pe parlament, pune in umbra alte institutii despre a caror marire artificiala si decadere ocultata nu ar fi rau sa spunem cate un cuvintel...

    RăspundețiȘtergere
  13. @Gabi
    Da, ştiu că tu cunoşti totul din interior. Şi ai dreptate că şi alte instituţii ar merita atenţie, dar am scris pe temă dată, e o leapşă :)

    RăspundețiȘtergere

Click pe poză!