A murit Harold Pinter. Îmi aduc aminte de prima piesă a lui pe care am văzut-o, pe cînd eram studentă - "Îngrijitorul", în 1968, în regia lui Ivan Helmer, cu Vasile Niţulescu, Dan Nuţu şi Nicolae Pomoje.
Iată un fragment din discursul lui Harold Pinter, înregistrat cu prilejul decernării premiului Nobel pentru literatură, în 2005:
"Cînd ne privim în oglindă credem că imaginea pe care o vedem este fidelă. Dar ajunge să te mişti un milimetru şi imaginea se schimbă. De fapt, privim o gamă infinită de reflecţii. Dar un scriitor trebuie uneori să spargă oglinda - pentru că adevărul ne ţintuieşte cu privirea de pe cealaltă parte a oglinzii.
Cred că în ciuda obstacolelor enorme care există, o atitudine intelectuală hotărîtă, perseverentă, de nezdruncinat, puternică a cetăţenilor care suntem, pentru a defini adevărul real (sic!) al vieţilor şi societăţilor noastre, este o obligaţie crucială care ne incumbă tuturor. De fapt, este imperativă.
Dacă o asemenea hotărîre nu este întruchipată în viziunea noastră politică, nu putem spera să restaurăm ceea ce aproape că suntem pe cale de a pierde - demnitatea umană."
Textul integral, intitulat "Artă, adevăr & politică", poate fi citit aici .
Citiţi şi aici şi aici. Sau vedeţi aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu