sâmbătă, 7 noiembrie 2009

Premierul de weekend şi urechistul de la Cotroceni

Am înţeles că desemnatul de weekend, primar al sectorului patru trei al Capitalei, a început consultările în vederea formării unui guvern la televizor, cîntînd muzică populară. Nu e vina lui, ci a celui care l-a numit, un alt amator de cîntec, joc şi voie bună.
De aceea, în primul moment am vrut să pun în titlu "lăutarul de la Cotroceni". M-am răzgîndit. Ar fi nedrept faţă de lăutari. Am cunoscut mulţi lăutari, unii mi-au fost colegi la Conservator. Auz perfect, o extraordinară uşurinţă la solfegiu, tehnică foarte bună la instrument - vioară, acordeon, ţambal -, înţelegere profundă a muzicii pe care o interpretează, un extraordinar dar al improvizaţiei. Lăutarii, cu studii superioare sau fără - cei buni, desigur, dar sunt foarte mulţi buni - sunt mari profesionişti.
Numai că noi avem la Cotroceni - nu pentru mult timp, sper - un "urechist", care nu poate descifra o partitură, n-a făcut în viaţa lui nici o oră de armonie sau de orchestraţie, nici măcar nu ştie notele. Prinde din zbor cîte o melodie şi o lălăie fără să poată urmări ansamblul. Lălăie şi hăhăie de capul lui, ca şi cum ar fi singur pe scenă. Cîntă piţigăiat şi fals, improvizaţiile sunt din ce în ce mai stîngace, iar publicul nu mai are răbdare şi începe să-l fluiere. Îl va fluiera pînă va coborî de pe scenă. Ajunge!
Ia ascultaţi aici şi aici un lăutar adevărat:


11 comentarii:

  1. E foarte adevarat ca Traian Basescu conduce tara dupa ureche. Dar e un lautar prost... Mai sunt si din astia. Ar trebui sa ia lectii de la Grigoras Dinicu, daca nu ar fi foarte tarziu.


    Imi vine sa rad ca mi-am adus aminte de povestioara aia cu Grigoras Dinicu...

    Cica era intr-un turneu cu orchestra, in Germania. Un concurs ceva. Pe scena fusesera mai multe orchestre, care de care mai buna. Le vine randul alor nostri. Tiganii cantau dupa ureche, insa aveau toti partituri in fata. Cantau extraordinar, dar la un moment dat se opreste curentul, parca sa ii puna in dificultate pe lautari. Baietii insa au continuat intr-o veselie, fara ca lipsa luminii sa ii deranjeze cu ceva...Din contra :D In sala era liniste. Nemtii nu reactionau in niciun fel, asteptand linistiti revenirea curentului. Deodata insa, de undeva din sala, linistea e sparta de o voce solidara si racnita de tigan: "Nu te lasa, Grigoras!"

    Asta a ramas o vorba... printre lautari si nu numai. Atunci cand unul are de cantat ceva de virtuozitate, si e pus in vreun fel in dificultate, un coleg de breasla il incurajeaza: "Nu te lasa, Grigoras!" :)))))

    RăspundețiȘtergere
  2. Lilick
    Da, e prost, e urechist, şi nu mai are pe nimeni să-l încurajeze! :)))
    Dar Grigoraş Dinicu avea studii serioase, cînta şi în concerte simfonice, nu era chiar lăutarul de la crîşma din colţ.

    RăspundețiȘtergere
  3. Bravo, Lucia, ai prins esenţa... dar mai sunt nuanţele :)

    La Cotroceni nu-i un lăutar, nici măcar un actor, e doar un gurist, un amărât de cabotin văzut şi azi prin bâlciuri, unde se-adună oamenii ca să se uite la rotirea comediei şi ca să mai simtă mirosul micului pus pe jărăgai...
    Nu poate ieşi pe o scenă, nu poate cânta pe la nunţi, pentru că nu are ureche muzicală, nu ştie notele, nu-şi ţine minte textul când e să zică ceva, d-aia spune seara invers celor declarate dimineaţa...
    El are nevoie permanentă de un sufleor, când Tăriceanu a încetat să-i mai sufle a fost dezastru, mamă-mamă... nu ştia ce să zică.
    Simte nevoia să fie în permanenţă subiect, simte nevoia să strige ceva, să spună ceva, nu contează ce, să lălăie ceva... El trage cu urechea ce-au mai făcut alţii şi povesteşte apoi cu patos cum că tocmai lui i s-au întâmplat toate, el s-a luptat cu balaurul, el i-a pus piedică şi i-a tăiat capetele – pac, ţac, pac!, şi dă-i... şi trage-i... dar el nu şi nu, neostoit...
    Dar cel mai rău e că, la fel ca şi colegii lui de prin bâlciuri şi de prin bodegi care spuuuun... şi povestesc, nu contează dacă îi ascultă sau nu cineva, e în permanenţă beat.
    E beat, dar n-ar fi nici un bai c-ar fi beat, sunt mulţi beţivi simpatici, el e beat de putere...

    Bordelezu

    RăspundețiȘtergere
  4. Bordelezu
    Da, un gurist afon şi beţivan...

    RăspundețiȘtergere
  5. ...care-şi permite să-i închidă gura unui poet, Mircea Dinescu, cenzurându-i cuvântul la el acasă, la Cetate...
    Ăsta-i omul pe care şi eu l-am votat, ruşine mie!

    Bordelezu

    RăspundețiȘtergere
  6. Bordelezu
    Eu nu l-am votat decît în 2000 la primărie şi asta a fost o greşeală.

    RăspundețiȘtergere
  7. Ati spus-o singura: urechist este jignitor pentru batranii lautari care ne-au dat o muzica de exceptie. Cert este (si aci va rog sa-mi scuzati vulgaritatea), trebuie ca de data asta, sa nu ne mai Basescu in urne ca ne-am c...t pe noi!

    RăspundețiȘtergere
  8. Prestatiile lui depind de concentratia de singe in alcool....

    RăspundețiȘtergere
  9. Nea Costache
    Eu am spus doar că publicul a început să-l fluiere, dar văd, la George Şerban, că timişorenii au aruncat cu ouă în el...

    Adrian SM
    Chiar cînd e concentraţia optimă sau legală, tot afon este.

    RăspundețiȘtergere
  10. buna dimineata Lucia, afon ca afon dar e prost crescut.

    RăspundețiȘtergere

Click pe poză!