Capitolul 498, în care autoarea se întreabă de ce-şi fac oamenii blog şi de ce, într-un moment sau altul, renunţă la el

Poate ar fi interesant să vedem ce-i determină pe oameni să-şi facă blog şi ce-i face pe bloggeri să renunţe. Să nu mai scrie, ba chiar să-şi şteargă blogurile.
Ieri seară, Mădălina şi-a şters blogul. Am convins-o cu greu astăzi să-l pună la loc şi măcar să-l lase "în conservare".
Nu e singurul caz, în fiecare săptămînă auzim de cîte un blog închis. Uneori, închiderea unui blog iscă mai multe comentarii decît conţinutul lui, cum s-a întîmplat cu vreo lună în urmă.
În acelaşi timp, aflăm mereu de bloguri noi. Cu cîteva zile în urmă şi-a lansat blogul Cella, cred că mai mult ca să scape de insistenţele noastre :)) Ieri a apărut blogul lui Chat Noir. Două veşti bune într-o săptămînă.

Dar revin la întrebarea din titlu: de ce-şi fac oamenii bloguri şi de ce, la un moment dat, renunţă la ele?

Nu vorbesc aici de blogurile electorale, lăsate de izbelişte a doua zi după alegeri. În acest caz lucrurile sunt foarte clare.

UPDATE: Vladmi-a atras atenţia asupra prietenei noastre Madelin. Pe Madelin am cunoscut-o la lansarea cărţii mele "Fără canguri", i-am citit blogul de cîteva ori. Acum cîteva zile se simţea agresată de un comentator anonim care părea să-i ameninţe copilul. N-am avut timp să scriu imediat pe blogul ei, iar astăzi blogul nu mai este... Madelin, dacă se întîmplă să citeşti acest text, spune-ne măcar că eşti bine!