Noapte de poezie şi jazz la Muzeul Literaturii





Noapte de poezie şi jazz la Muzeul Literaturii

UPDATE: A fost minunat, lume ca la miting, poezie bună, muzică la fel, o am martoră pe Mădălina, care a profitat de un calculator deschis ca să transmită de la faţa locului. Am făcut şi poze multe, dar abia mîine (azi, dacă e să fim riguroşi, ceea ce după whisky mi se pare greu), deci ziceam că mîine voi posta pozele. După-amiază, probabil, pentru că dimineaţa mă duc la Ogrezeni, să pregătesc terenul pentru duminica viitoare. Nu, nu voi face eu curăţenie, de asta se va ocupa Eszti. Eu voi fi doar şoferul ei :)
UPDATE 2: Aici sunt toate pozele de la Recitalul de poezie şi jazz, chiar şi cele uşor mişcate:

poezie si jazz la MNLR

GS –   – (16 mai 2009, 23:08)  

Am dat cu clickul si nimic, nici jazz nici literatura ?!

Lucia Verona  – (17 mai 2009, 01:57)  

GS
Cum să nu! Probabil n-aţi dat unde trebuie! A fost şi poezie, a fost şi jazz, a fost şi whisky...

codeus  – (17 mai 2009, 08:20)  

le "vad" tăte numa'whisky nu văd şi a trebuii să te cred pă cuvant.

Lucia Verona  – (17 mai 2009, 08:22)  

Codeus

N-ai cum să vezi whisky-ul, pentru că s-a băut! :))

Lilick  – (17 mai 2009, 23:42)  

Da, da...vad multa lume cunoscuta... Frumos! :)

simona_ionescu  – (18 mai 2009, 22:16)  

Ui la el, scumpul de Dan Cipariu!! Era cel mai tanăr coleg al meu de la Tineretul liber! Lucia, transmite-i pupături de la mine!

Lucia Verona  – (18 mai 2009, 22:17)  

Simona_Ionescu

Pupăturile vor fi transmise! :)

Trimiteţi un comentariu

No, no, they do but jest, poison in jest; no offence i' the world

WS

AFACEREA CLONEGATE

CRIMA DE LA JUBILEU

LABIRINT OBLIGATORIU la Tritonic,ro

Fără canguri

Archives

Disclaimer

Acest blog este scris, ca şi cărţile autoarei, cu î din i. Autoarea, care a învăţat să scrie în secolul trecut, consideră că, pe de-o parte, folosirea a două litere pentru acelaşi sunet este o risipă, iar pe de altă parte, introducerea entuziastă, dar prost elaborată, a lui â din a, ca semn de ieşire din totalitarismul lui î din i, nu ţine seama de etimologia cuvintelor, expunîndu-ne ridicolului. În acest sens, rugăm forurile în drept să explice de ce verbul ridere devine a râde.