sâmbătă, 21 martie 2009

Tot binele spre rău

Fragment din romanul "French Lover", încă în lucru

Se auzeau strigăte, urale, chiar şi fără să se uite la televizor îşi dădea seama că Franţa a cîştigat. Ei, şi? Ce avea ea din asta? Îşi turnă un pahar de vin. „Allez les bleus”! De o lună nu mai aude altceva. Pe stradă, la birou, la magazin, chiar şi acasă la ea, cînd venea Dominique s-o vadă, o dată pe săptămînă. Îl rugase să ducă maşina la service, ceva nu era în ordine cu frînele, desigur, maşina nu mai era nouă, dar bună, nemţii fac maşini bune, întotdeauna se simţise în siguranţă în maşina asta. Dar acum... O amînase pînă după finală. „Je n’peux pas, maman, je suis débordé”. Nu avea timp pentru mama lui, dar pentru meciuri găsea timp. Ar trebui să se culce. Era aproape miezul nopţii şi vacarmul de pe stradă nu înceta. Dacă la ea, la marginea Parisului, se auzea aşa, vai de cei care locuiesc în centru. Ar trebui să se interzică gălăgia asta, ce face poliţia... Să ia mai bine o pastilă, migrena nu vrea să treacă de la sine... ce viaţă nenorocită! Ar fi trebuit să vadă un psi, dar de unde să-l ia, al ei e un salaud, şi-a luat concediu tocmai acum. Oricum nu e nimic de capul lui, degeaba i-l lăudase Solange. O tot întreba de copilărie. Cum Dumenzeu să-şi amintească ea ce făcea în copilărie, de atunci a trecut prin multe, oricum, a avut o copilărie normală, cu părinţi normali, tatăl ei n-o violase, mama nu era excesiv de autoritară, nimic deosebit, nici o materie primă pentru şarlatanul ăsta care a plecat la Saint Juan şi i-a spus, în stilul lui de merde: „Madame, ţineţi-vă bine, ne vedem cînd se termină această orgie fotbalistică!” Aici a nimerit-o, orgie e bine zis, noroc că s-a terminat, doar urletele aste mai sfîşie noaptea, îi sfîşie creierul... Deşi, dacă ar fi să gîndim logic, este o noapte mare pentru Franţa. Hai să gîndim logic. Au venit din toate ţările să ne bată şi i-am bătut noi pe toţi. Allez la France! Iar acum s-a terminat, deci de mîine va fi linişte. Logic? Logic. Îşi mai turnă un pahar de vin. Ce viaţă de merde! Nici de la balcon nu se poate arunca. Din acest punct de vedere era mai bună garsoniera din rue des Petits Champs, etajul şapte fără lift, cu o scară în spirală care mirosea a pipi de pisică. Infinit mai bună. Cum să te arunci de la balcon aici, din acest pavillon pe care-l cumpărase pe credit în urmă cu douăzeci de ani, o construcţie meschină şi de proastă calitate, dar la vremea respectivă se bucura că fiul ei va creşte într-o zonă verde, la aer curat, nu duhoarea din centrul Parisului. Şi aici au rămas, adică a rămas ea, Dominique şi-a luat o cameră în Paris, nu mai vine pe-acasă cu săptămînile. Migrena asta nu vrea să treacă. Să mai ia ceva? Poate medicamentul nou, pe care i-l prescrisese doctorul săptămîna trecută pentru depresie. „E bun şi pentru migrene”, o asigurase farmacista. Îi era lene să se ridice, să-şi toarne un pahar cu apă. Înghiţi pastila cu o gură de vin, rău nu poate să facă. Ar trebui să ia un pic de aer. Să iasă la plimbare? Unde să se plimbe, la ora asta, cănd toată lumea, în loc să doarmă, petrece? „Vive la France!”. Bine. O să iasă la plimbare, poate la aer curat îi trece migrena. Se ridică în picioare, făcu doi paşi. Se clătina pe picioare. Ameţeala o făcu să se aşeze din nou. Se ridică aproape imediat. Ce-ar fi să ia maşina şi să meargă pînă în Paris, să se plimbe pe acolo, e frumos, e lumină... Dacă tot nu poate să doarmă din cauza vacarmului, cel puţin să prindă ceva din bucuria care se revărsa pe toate străzile. Se urcă în maşină fără să se mai gîndească la frîne şi porni. Nu avea nici o ţintă precisă, va intra pe periferic şi va ieşi unde va avea chef.

16 comentarii:

  1. Fain, îmi place cursivitatea.
    Şi uite că apăru, pe lângă alte orgii, şi o "orgie fotbalistică" :)

    RăspundețiȘtergere
  2. @SkyRain
    Da, chiar am rîs cînd am recitit fragmentul, am scris partea asta acum un an sau doi. :)
    Mă bucur că ai revenit.

    RăspundețiȘtergere
  3. să ştii că mai am puţin şi termin de citit "fără canguri" :-)

    RăspundețiȘtergere
  4. "Fara canguri" mi-a deschis apetitul pentru a citi tot ceea ce este semnat Lucia Verona. Abia astept ca
    "French Lover" sa apara de sub tipar. Succes la scris! Va urez o duminica frumoasa, cu mult soare!

    RăspundețiȘtergere
  5. Mi-as permite o propunere : daca vizitatorii blogului dvs. ar continua povestirea, cine s-ar apropia cel mai mult de ceea ce ati scris dvs? asa ati mai " pune " de un concurs...Poate ar iesi ceva amuzant !

    RăspundețiȘtergere
  6. @ hadean
    Abia aştept să-ţi aflu părerea :)

    @ Nea Costache
    Sper să termin romanul încă în acest deceniu :)

    @ Matilda
    Da, ar fi nostim - iar apoi adun textele, le pun în roman şi semnez eu :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Vreau sa fiu prima la citit, se poate? :D

    RăspundețiȘtergere
  8. @
    Oana, tu încă n-ai terminat "Fără canguri"! : ) Întîi o citeşti pe aia şi pe urmă mai vorbim, mai negociem... Şi mai ales să termin eu de scris.

    RăspundețiȘtergere
  9. Să fie, Ştefania, dar mai am vreo sută de pagini de scris...

    RăspundețiȘtergere
  10. Încă nu mă dumiresc, dar cred că aţi schimbat puţin registrul, nu?
    Întrebare: acţiunea romanului se petrece numai în Franţa?
    Şi, bineînţeles, aş vrea să ştiu mai multe despre tipa cu migrene. E personajul principal?
    Vă doresc spor la scris şi multă inspiraţie!

    RăspundețiȘtergere
  11. @Lumi
    Uite cine mă cunoaşte! Da, am schimbat registrul, că aşa cere povestea. Acţiunea se petrece în cea mai mare parte la Paris, iar tipa cu migrene e un personaj episodic, dar foarte important.

    RăspundețiȘtergere
  12. Cum n-am terminat "Fara canguri"? Am terminat-o inca din ziua in care am citit-o. Cand m-am referit la carte la mine pe blog, am spus doar ce mi-a placut mie mai mult.

    RăspundețiȘtergere
  13. A, poate interviul nu l-am terminat, dar nu m-am grabit pentru ca mai am doua spatamani pana iese revista.

    RăspundețiȘtergere
  14. @Oana
    OK, ai să citeşti şi romanul - cînd va fi gata,dar pînă atunci mai durează...

    @SkyRain
    Da, am auzit de ieri, dar nu-mi venea să cred.

    RăspundețiȘtergere

Click pe poză!