E criză şi nu e criză. Toată lumea vorbeşte despre criză, toată lumea dă vina pe criză pentru toate relele care se întîmplă, dar nimeni (aproape nimeni) nu înţelege despre ce este vorba în propoziţie şi viaţa merge înainte ca în vremurile normale sau cel puţin aşa pare. Restaurantele bune sunt pline, celelalte nu. Ca şi pînă acum. Un detaliu interesant, au dispărut două restaurante chinezeşti pe care le ştiam, unul din ele chiar bun, "Le dragon" din rue Lepic. În locul lor, restaurante franţuzeşti neinteresante. Unde s-or fi dus chinezii? La mai bine, probabil. S-au înmulţit restaurantele japoneze, vezi sushi la toate colţurile de stradă, în locul vechilor bistrouri. Se aşteaptă falimente şi şomaj. Oamenii fac economii sau măcar sunt mai atenţi la cheltuieli, asta se vede. Se merge mai puţin cu maşina. Circulaţia în oraş a devenit fluidă, în schimb metroul e mai aglomerat ca oricînd. Turiştii sunt puţini, faţă de alţi ani. Au scăzut uşor preţurile imobilelor. S-a scumpit sensibil pătrunjelul la piaţă. (Preţul unei cupe de şampanie nu s-a modificat, la vie est belle!) Multe premiere teatrale şi vernisaje. Mulţi cerşetori, dar nu mult mai mulţi ca înainte, unii cu accent românesc.
A început, luni, festivalul "Printemps des Poètes", anul acesta sub semnul rîsului. Dar despre primăvara poeţilor voi mai scrie. Mă tem că şi despre criză.
Unde se duc ei chinezii, când se duc? În ţara chinezilor?
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereDoamnă, dacă vă e dor de ţară, priviţi aici...
RăspundețiȘtergerehttp://www.youtube.com/watch?v=2TixXx3pMsk&eurl=http://aberatii-intelectuale.blogspot.com/
Ah, da, am văzut... Mi s-a făcut un dor!
RăspundețiȘtergere@Madalina Ionescu
RăspundețiȘtergereEi nu se duc, e un fenomen foarte interesant, ieri am fost în alt cartier, am văzut şi acolo un traiteur chinois închis, pe cale de a deveni sushi bar. Se pare că acum chinezii deschid restaurante japoneze, că se cîştigă mai bine.