Am tot scris despre calculatoare care scriu proză, cred că a sosit momentul să trecem la proză scrisă de oameni, cu sau fără ajutorul calculatorului. Să citim, de exemplu, o povestire interactivă. Ţineţi minte acele seriale la care telespectatorii erau invitaţi să voteze pentru o variantă sau alta de final? Dar Internetul e doldora de interactivitate, există şi jocuri şi piese şi proză pe aceeaşi schemă. Povestirea interactivă este simplă şi accesibilă. Începi să citeşti, la un moment dat ai două opţiuni, citeşti care variantă vrei, cînd ajungi la un punct anume iar trebuie să optezi şi tot aşa. Teoretic se poate ajunge la o infinitate de variante. Cam aşa: EA (se derulează o listă de nume, alegem unul) îl întîlneşte pe EL (listă de nume, alegem unul) la 1 - un bal - sau 2 - un mall. Dacă alegem balul, avem două opţiuni: 1.1 - cei doi se îndrăgostesc unul de altul şi 1.2 - cei doi nu se îndrăgostesc unul de altul. Eliminăm varianta 1.2, care nu duce nicăieri (dacă dragoste nu e, nimic nu e), eliminăm şi mall-ul ca să nu ne lăsăm toţi banii acolo şi alegem varianta 1.1 ...
Dacă vreţi să aflaţi toate variantele acestei poveşti de amor, citiţi continuarea pe Tamada.ro
Dacă vreţi să aflaţi toate variantele acestei poveşti de amor, citiţi continuarea pe Tamada.ro
dar cititorul nu vrea atata libertate, atatea optiuni, atatea mici finaluri deschise.
RăspundețiȘtergerevrea sa il urmeze pe autor, sa ia autorul deciziile, vrea sa intre in lumea nascuta in opera x de scriitor, nu sa ia si in carte decizii.
oare restaurantele unde treci la cuptor sa-ti prepari mancarea or avea succes? sau mai mult succes decat cele unde mancaul e deservit, nu pus la treaba?
de acord ca poate fi un fel - interesant, bizar - de scriitura, dar cititorul ar obosi de atatea rascruci.
dar textul are umor si imaginatie, asa cum il doream si il asteptam.
Evident ca cititorul vrea mai degraba ca scriitorul sa aleaga si sa combine, sa ia decizii si, in general, sa scrie, de aceea va prefera "Romeo si Julieta" , ceea ce am vrut sa demonstrez,de fapt. Astazi e o adevarata teroare, mai ales in teatru, cu interactivitatea - un fetis, o idee fixa. Cititorul sau spectatorul normal prefera un fotoliu comod si un spectacol inchegat, coerent sau o carte la fel. Vrea sa viseze, sa evadeze din cotidian, nu sa creeze. De asta plateste bilet la spectacol sau isi cumpara o carte.
RăspundețiȘtergere