Servitoarea stăpînă

Un fragment din "La serva padrona" de Giovanni Battista Pergolesi. O înregistrare din 1958 cu Anna Moffo.
Este prima operă bufă din istoria genului, scrisă cînd Pergolesi avea 23 de ani (cum scriam în postarea precedentă, s-a stins la doar 26 de ani).
Ascultaţi şi vă minunaţi!

Lucia Verona  – (27 iulie 2011, 15:03)  

@haicăsepoate
Mă bucur că-ţi place :)

Cristi Petre  – (17 august 2011, 20:19)  

Minunat ... pe Anna Moffo doar o ascultasem, de vazut nu o vazusem niciodata.

PS : "La serva padrona", din 1733, nu este prima opera buffa. Fara sa discutam despre relevanta lucrarilor lui Albinoni, exista totusi, de ex., "Don Pimpinone" de Telemann.

PPS : "Don Pimpinone" s-a cantat si prin Romania, nu stiu cand, am o inregistrare pirat in romaneste care bate toate inregistrarile Deutsche Grammophon sau Decca. De-aia stiu detalii.

Lucia Verona  – (17 august 2011, 21:00)  

@Cristi Petre
Da, „Pimpinone” a fost cu cîțiva ani înainte de „La serva padrona”, dar opera lui Pergolesi a marcat începutul dezvoltării genului.

Trimiteţi un comentariu

No, no, they do but jest, poison in jest; no offence i' the world

WS

AFACEREA CLONEGATE

CRIMA DE LA JUBILEU

LABIRINT OBLIGATORIU la Tritonic,ro

Fără canguri

Utile cum dulci

Archives

Disclaimer

Acest blog este scris, ca şi cărţile autoarei, cu î din i. Autoarea, care a învăţat să scrie în secolul trecut, consideră că, pe de-o parte, folosirea a două litere pentru acelaşi sunet este o risipă, iar pe de altă parte, introducerea entuziastă, dar prost elaborată, a lui â din a, ca semn de ieşire din totalitarismul lui î din i, nu ţine seama de etimologia cuvintelor, expunîndu-ne ridicolului. În acest sens, rugăm forurile în drept să explice de ce verbul ridere devine a râde.