marți, 1 mai 2012

Comitetul pentru statua lui Traian. Kommunikat.

Auzind că urmaşii lui Traian nu-şi recunosc strămoşul cu lupoaica în braţe, Comitetul pentru statua lui Traian s-a reunit de urgenţă şi a emis următorul 
Kommunikat
După studierea amănunţită a dosarului, Comitetul a constatat că majoritatea plîngerilor venite de la urmaşii, dar, mai ales, de la urmaşele lui Traian vizează organul viril subdimensionat al imperatorului. În aceste condiţii, Comitetul, în plen, s-a deplasat la amplasamentul lucrării, a făcut măsurători şi a decis cu înţelepciune:
E mică, dar e veselă!
 Un punct de vedere aparte are Horia Gârbea, care crede că împăratului i-ar fi stat mai bine cu togă. Parţial, îi dau dreptate, mai ales că în statuile din epoca romană Traian era îmbrăcat.
De citit şi postarea lui Constantin Gheorghe pe aceeaşi temă.

Ca o părere personală, pot spune că lucrarea regretatului artist Vasile Gorduz nu e statuia mea preferată, deşi are o geometrie deosebită (îmi aminteşte oarecum de Omul vitruvian al lui Leonardo da Vinci) şi o viziune interesantă.
Dar constat cu regret, nu pentru prima oară, inapetenţa publicului român pentru orice lucrare de artă mai nouă (ca stil) decît secolul XIX. Mai observ (în comentariile de pe fb) şi o pudibonderie ipocrită, ceea ce mă face să mă gîndesc la Conciliul din Trent, care i-a încredinţat lui Daniele da Volterra misia de a picta pantaloni pe nudurile din Judecata de Apoi a lui Michelangelo. Dar asta s-a întîmplat în 1564...





Later edit: Iată un link spre pagina în care găsiţi exemplarul din Sevilla al aceleiaşi statui. Replica de la Roma apare pe blogul lui Horia Gârbea, am dat linkul mai jos într-un comentariu.
Iar aici e un link spre o altă statuie a lui Traian, tot la Sevilla sau în preajmă, tot nud, dar fără lupoaică.

23 de comentarii:

  1. O, da! Nu mă pot opri din râs! De fapt, tot scandalul este unul politic. Pentru că în faţa Patriarhiei e un popândău constipat, statuia bietului Serban Cantacuzino, care n-a stârnit "indignarea" nimănui, deşi este o oribilitate. De ce? Pentru că n-a fost "dezvelită" de Oprescu. Aici, în ţara asta tembelă, se judecă după cele mai bizare criterii.
    Eu nu am spus că-mi place, sau că nu-mi place. Dar ideea este interesantă, şi locul în care a fost dispusă este cum nu se poate mai bine aleas. Perceperea unei opere de artă e cât se poate de subiectivă. Dar, obiectiv vorbind, sunt reuşite şi rateuri, indiferent de percepţie. Ăsta nu este un rateu. Rateuri sunt "Popândăul" şi "Bălcescu", acesta din urmă străjuit de două semeţe tunuri anti-tanc!
    Bun, asta e! Să ne râdem, deci!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ceea ce e rău la "statuă" e că provoacă involuntar şi spontan rîsul. Ceea ce alte statui, de ex. Heliade Rădulescu fost la Universitate sau Maniu de Spătaru sau Moise de Michelangelo, nu fac! Este opera unui artist eminent: vezi monumentele Eliade şi Ţuţea, dar... şi Messi ratează.

    Gorduz a mai tratat lupoaica în combinaţie cu steagul dacic, e pantentul lui. Nu era însă atît de hilară. Deşi simbolul e prea la vedere, la prima mînă. Lipirea pe împărat a intervenit ulterior. Apoi lupoaica Romei are sens prin Romulus şi Remus, care evident că nu puteau fi prezenţi în context. Altfel, dacă nu e lupoaica "lor" poate fi una oarecare sau un maidanez etc.

    Ideea nudităţii împăratului nu e nici ea fericită. Cum ar fi să-i vedem pe Nelson în Trafalgar sau pe Maria Tereza la Viena fără ţoale? Există nudităţi decente: David sau atleţii greci. Altele indecente.

    RăspundețiȘtergere
  3. @Constantin Gheorghe
    Să ne rîdem :)))
    @Horia Gârbea
    E bine, zic eu, că nu ne lasă indiferenţi. Cît despre nuditate... Ce scandal a provocat Rodin cu machetele pentru statuia lui Balzac!

    RăspundețiȘtergere
  4. Un om de serviciu (leafa mica, nu are bani sa se imbrace) dintr-un institut romanesc de biologie care duce in brate, la gunoi, rezultatul unui experiment genetic nereusit. Mai degraba asa, decit hispanicul imparat Traian. Dna Verona, sa stiti ca unii dintre noi gusta ( la figurat) si arta secolelor XX, XXI si chiar XXII. Insa nu suntem cu nimic vinovati ca prostul gust navaleste in valuri si nu avem nici obiceiul francezilor de a premia tot ceea ce nu inteleg in arta, de teama de a nu fi luati drept prosti. Un cunoscut de-al meu a fost nu cu multi ani in urma membru in comisia monumentelor si a reusit sa ma "sperie" cu propunerile artistilor de reconsiderare a eroilor neamului: de exemplu, propunere de statuie ale lui Stefan cel Mare care arata ca un ftizic. Spre insatisfactia unui tip de modernisti, personalitatile istorice trebuie tratate de o maniera mai conformista, altfel, ca si hirtia, pinza, bronzul si piatra suporta orice. Si cu amplasamentul am niste obiectii, din moment ce citeva statui importante au fost duse de la locurile lor si amplasate, prin grija dlui Oprescu, la gramada, in timp ce acest Traian e pus in buricul tirgului.

    RăspundețiȘtergere
  5. @dlnimeni
    Amplasamentul e provizoriu, din cîte am citit. Şi nu cred că personalităţile istorice trebuie tratate "de o manieră mai conformistă". Nici mai neconformistă. Este libertatea artistului de a alege ce şi cum. Şi, desigur, libertatea noastră de a aprecia sau nu.

    RăspundețiȘtergere
  6. Vorbim despre acel Traian care eutanasia câinii ? Cam aşa pare.
    Se dovedeşte că exclamaţia " Împăratul e gol! " nu-i numai o poveste.

    RăspundețiȘtergere
  7. @matilda
    Dragă Matilda, chiar nu la acela mă gîndeam, ci la celălalt. Dar ai dreptate: aşa cum spune Andersen, împăratul e gol.

    RăspundețiȘtergere
  8. Statuia e perfectă. Artistul se pricepe la corpul omenesc. Deşi l-a jughinit pe Eminescu în ultimul hal, aici şi-a scos pârleala. Jivina care levitează e cumplită.

    RăspundețiȘtergere
  9. @renata
    Mie îmi place jivina:) Poţi s-o vezi la Horia Gârbea, înainte să fi pus împăratul mîna pe ea: Statuia lui Traian. Premergătoarele

    RăspundețiȘtergere
  10. Este vorba deci despre Marcus Pulius Nerva Traianus ...

    RăspundețiȘtergere
  11. Adicatelea Ulpius e depasit:
    http://2.bp.blogspot.com/-kzn7t30q3SE/T5Vsf1A3FdI/AAAAAAAACD0/fi0dWU47Z88/s1600/Traian_Braila.jpg

    RăspundețiȘtergere
  12. @Simona Ionescu
    Nu ştiu de ce nu se afişează comentariul tău, aşa că îl redau aici, cu ghilimele:
    "Am aceeasi parere ca dl Horia Garbea, deci nu mai contruiesc aceeasi idee cu alte fraze. Ca noutate, am aflat de la un fost coleg (ancorat ani buni in Spania), Horia Barna, ca la Sevillia a fost amplasata o replica a acestei statui in anul 1993. Am vazut si poza. Traian e pus pe un soclu foarte inalt, cu fata spre apa si fundul spre aleea publicului. N-o fi aceeasi statuie, returnata de spanioli?"
    Nu cred, mai ales că este una şi la Roma.

    RăspundețiȘtergere
  13. in sfarsit, o dicutie echilibrata despre statuia asta... chiar nu ma gandisem la omul vitruvian, dar bag sama ca e corecta comparatia.
    cat despre pudibonderie... smecherii astia de critici au voie doar ei s-o ia pe aratura.
    in fine, nu suntem primii ipocriti.

    RăspundețiȘtergere
  14. @impricinatul
    Sigur, ipocrizie a mai fost şi va mai fi. Mă întreb care ar fi reacţia dacă s-ar expune în Bucureşti tabloul lui Courbet "L'origine du monde"... De fapt, nu mă întreb, e foarte clar.

    RăspundețiȘtergere
  15. O văzusem pe net, Lucia, pe căţeaua premergătoare statuii, înainte să scriu despre. Aia da, aia îmi place! Deşi e mai pirpirie (normal, că n-avea stăpân, n-o luase nimeni în braţe), aia e o reprezentare mai onestă a noţiunii de căţel. Ba e chiar mişto ideea de animal cu două corpuri şi un singur cap, opus balaurului cu două capete. E de bine! E ca în ştiinţele oculte, faza cu corpul astral...
    Cât despre pictura lui Courbet, mi-ai dat o idee. :) Poate scriu după amiază pe blog ce cred eu că s-ar întâmpla dacă ar fi expusă în Buc. :))

    RăspundețiȘtergere
  16. Deci, e o conspiraţie, până la urmă...

    RăspundețiȘtergere
  17. @renata
    Da, scrie :)))
    @Neliniştitu'
    Sa va san dir.

    RăspundețiȘtergere
  18. A expune un tablou intr-un muzeu, fie el precum Orasay nu e totuna cu a pune o statuie pe treptele postei (azi muzeu), in plin spatiu public unde nu ai de ales daca vrei sa o vezi sau nu. Eu astept glumele viitoare caci orice obiect de acest tip are la un moment dat un lustru pe anumite parti (ba ca e un caine la metroul din Moscova ba ca e un mistret intr-o piata la Florentei). Astept sa vad preferintele - pentru partea posterioara sau pentru partea frontala.
    Altfel, in ultima vreme excelam in obiecte controversate care capata imediat nume destul de adecvate "Teapa lui ..", "Nasturele", "Ospatarul". Nu numai la Bucuresti. La Sebes e o statuie a lui Menumorut unde nu deslusesti daca eroul calareste calul sau invers, Avram Iancu la Cluj pe un stalp, cu o a atitudine care sugereaza ca spune "stati linistiti la locurile voastre!". Pana si Maniu in Piata Revolutiei e grotesc in pozitia lui actuala, ca un milog infrant ceea ce nu era cazul. Mai ales cand cineva in anii trecuti a avut "inspiratia" sa puna pe soclu, intre picioarele personajului, o placuta cu inscrisul "Partidul National Taranesc ...". Inainte se studia amplasamentul si relatia cu privitorul, era o oroare sa asezi un personaj istoric, caruia trebuie sa ne inchinam, cu picioarele desfacute si cu zona intima aproximativ la nivelul ochiului ... despre asta este vorba. Pana si cea mai reusita lucrare - bustul lui Coposu - are o deficienta de amplasament caci toata lumea se amuza facandu-i poze din unghiul din care ar parea ca umerii sunt sprijiniti pe blocurile de jos din Piata Palatului. Era un banc pe care ni l-a spus ghidul la Budapesta in 1983 in relatie cu statuia lui Lenin de acolo, care avea un masiv de piatra in spate. Eram copil dar imi aduc aminte motivul: "ca sa nu-i poata nimeni da un sut in cur" :))

    RăspundețiȘtergere
  19. @ADRIAN
    De acord, amplasamentul e foarte important. Chiar această statuie, adică replica ei, la Sevilla e pe un postament înalt, ca o coloană şi arată foarte bine. Să vedem unde va fi reamplasată varianta de pe trepte.

    RăspundețiȘtergere
  20. Figura lui Traian, din profil e foarte reusita> nasul roman, arcadele, lina bărbiei... Din pacate ansamblul e, orice s-ar spune, discutabil. Statuia din Roma s-a şi patinat ceea ce dă bine, asta e încă prea lucioasă. Şi Chelnerul = De Gaulle al lui Spătaru va fi mai bun fără luciu.

    Cu Nasturele lui Neagu e altceva... el a fost plasat greşit (la nivelul solului) şi mutat şi mai greşit. Dar avea un efect de lumină pe care eu l-am văzut de multe ori, trecînd zilnic pe acolo. El trebuia privit dimineaţa dinspre Arcul de Triumf. Acum... adio, acolo unde e pus, spre Şos Nordului.

    RăspundețiȘtergere
  21. @Horia Gârbea
    Fiecare vede altfel. "Nasturele" se pierdea în imensitatea pieţei Charles de Gaulle, mi se pare că acolo unde e acum arată mai bine.

    RăspundețiȘtergere
  22. "Nasturele" avea o logica. Era amplasat intr-un unghi care iti permitea sa percepi crucea din toate caile de acces in acea piata asadar era conceput PENTRU ACEL SPATIU. Plimbarea statuilor in alte locuri decat le era destinatia nu face bine. Desi nici nu mai conteaza. Cati din ziua de azi isi aduc aminte ca Gh Lazar, Heliade si Haret se aflau toti unde se aflau pentru faptul ca au fost parintii fondatori ai Universitatii si ai invatamantului modern in Romania? Cati isi pun problema ca superba statuie pierduta azi in cadru, a lui Dinicu Golescu (pe bulevardul ce-i poarta numele) are legatura cu faptul ca pe acolo (mai mult sau mai putin) se cam termina mosia lui? Cati mai stiu ca bulevardul Bratianu avea o statuie a acestuia poate ca amintire a faptului ca acesta locuise pe strada Coltei nr. 23, adica in zona? etc etc. La noi se face intai concursul (vezi monumentul holocaustului) si abia pe urma se cauta amplasamentul si se defriseaza dupa aceea ... Regula de azi e ca nu mai exista regula. Poate de aceea si avem o stema in care acvila nu poarta o coroana pe cap in semn de independenta/autodeterminare a natiunii.

    RăspundețiȘtergere
  23. Problema e ca nu-i un 'stil modern in arta', ci sunt combinate anumite stiluri antice, intr-un mod destul de nefericit - in rezultatul per ansamblu si in nereusita creare a modelului antic roman.

    Nudul se explica prin canonul greco-roman, pe care evident autorul a voit sa-l reprezinte (hainele sunt pentru oameni obisnuiti, semi-nuditatea pentru eroi si nuditatea pentru divinitati).

    Ceva mai detaliat aici, pe langa mai multe indicii legate de reprezentare, intelegem ca in nici un caz nu se inscrie in vreun curect de dupa secolul XIX (desi sunt intru totul de acord cu afirmatia din articol, ca gustul romanilor e, in general, limitat la acel secol).

    RăspundețiȘtergere

Click pe poză!