Ştirea Zilei: Gabriela Vrânceanu Firea, la mulţi ani!

Au trecut 19 ani de cînd am cunoscut o fată de 19 ani, frumoasă, deşteaptă şi îndrăzneaţă, care a venit de la Bacău la Bucureşti cu gîndul să devină ziaristă. O cunoaşteţi. Este Gabriela Vrânceanu Firea şi azi, 13 iulie, e ziua ei de naştere.

Aniversarea aceasta nu va fi, ca în alţi ani, cu petrecere mare, cu mulţi invitaţi, cu dans şi veselie. Nu-i arde de aşa ceva. Ştiţi, desigur, de ce.
Vreau doar să-i să-i trimit, de departe, un buchet de flori. La mulţi ani, Gabi!

Comunicat important

Această postare nu se adresează prietenilor mei, ci dimpotrivă.
Ia să mă lăsaţi în pace cu cereri de schimb de linkuri, cu reclame pentru Viagra, creare de site-uri sau mai ştiu eu ce. Nu mă interesează, să fie clar! Ce să fac eu cu Viagra?
Şi dacă tot m-am enervat, vă mai anunţ încă o dată că nu accept comentarii anonime. Nu vreau şi gata, nu se discută.
Atît deocamdată.

Capitolul 1012, în care autoarea, deşi nu are chef, ştie că trebuie să scrie ceva

Nu am chef să scriu pe blog, aşa că azi voi experimenta cum e să scrii fără chef.
Ce să scriu? Despre Paris? N-am vizitat nici un muzeu, nici un monument, n-am prea făcut shopping deşi era perioada soldurilor, m-am plimbat foarte puţin... Nu era vreme de plimbare, era o caniculă cum n-am mai pomenit, bine că la hotel aveam aer condiţionat. Gata. am scris despre Paris, pun şi două poze, nu cu monumente, desigur, alea le găsiţi oriunde.

Despre ce să mai scriu? Despre inundaţii? Despre B&B care s-au dus să-i certe pe sinistraţi? Despre ministreasa cu vuitoane care le-a dus pantofi cu toc şi a împărţit copiilor ciocolată din maşină? Despre TVA şi impozitarea pensiilor? Despre mogulii răi care au turnat, spre deosebire de mogulii buni care... Dar există moguli buni?
Hai că am scris şi despre actualitate, ca să vedeţi că sunt la curent.
Despre fotbal nu scriu, că s-a terminat şi oricum n-am văzut decît un singur meci, parţial şi din întîmplare. .
Căldură mare, monşer!

Victorie! S-a reparat blogspotul! UPDATE TRIST

Prieteni, scuzaţi-mă, azi comentariile voastre au ajuns cu mare întîrziere pe blog, dar nu din vina mea. Blogspotul nu voia să vadă comentariile, iar eu nu aveam cum să-l fac să priceapă că trebuie să le vadă. Asta e, bine că şi-a revenit. Mîine am să şi răspund la comentariile voastre.
UPDATE: Tot nu merge, acum nu pot eu să comentez şi nici să şterg comentarii. Cred că va trebui să trec pe Wordpress...

Liberté, égalité … austérité

Sîmbătă, înainte să ajung eu acolo, a fost o furtună puternică în regiunea pariziană şi un coup de foudre (adică un trăsnet, nu un amor subit) a lovit un "caténaire" din banlieue, drept urmare circulaţia trenurilor în Gare d'Austerlitz a fost paralizată vreo două zile. Nu s-a putut constata dacă există vreo legătură cu trecerea lui Cody prin aceeaşi gară, exact cu o lună în urmă.

Subiectul principal al ştirilor şi bîrfelor este Liliane Bettencourt, doamna cu L'Oreal-ul, cea mai bogată femeie din Europa. Are sau n-are voie, la vîrsta ei (s-a născut în 1922), să aibă un amant prieten şi să-i dea şi bani? Familia ei este împotrivă, desigur. Eu zic că are voie orice îi face plăcere. Pentru că merită :)) Se pare că suma ar fi 1 miliard de euro. Ei, şi? Doamna mai are 20. De miliarde. Sigur, se vorbeşte şi de "afacerea Bettencourt" (evaziune fiscală, bani pentru partid, adică UMP, corupţie, conflict de interese, înregistrări ilegale). Ei, şi?

Doi secretari de stat şi-au dat azi demisia, unul pentru că a închiriat un avion particular pentru o deplasare oficială în Martinica şi a obţinut un permis ilegal de construcţie pentru a-şi mări vila din Saint Tropez, iar celălalt pentru că a cumpărat ţigări de foi cubaneze în valoare de 12000 de Euro din bani publici. Unii susţin că demisia celor doi e doar o perdea de fum, pentru a ascunde afacerile mai mari ale unor membri marcanţi ai guvernului. Tot ce se poate.

Un subiect care-i cam irită pe francezi este politica de austeritate a lui Sarkozy. De aici şi titlul postării, pe care l-am şterpelit de la The Guardian. Este vorba de reduceri drastice la cheltuielile de protocol, anularea celebrului garden-party cu 5000 de invitaţi din 14 iulie de la palatul Elysee,  solicitarea ca miniştrii să-şi reducă sever cheltuielile. Dar nici o vorbă despre propriul lui salariu, abia mărit cu 170%!

Pe de altă parte, am constatat că s-a cam terminat criza - Parisul e din nou plin de turişti. Cozi lungi la intrările muzeelor şi monumentelor. Şi magazinele sunt pline de lume, dar asta e normal, e perioada soldurilor.

Pe Boulevard Saint Michel am văzut cu bucurie că librăriile sunt la locul lor, Sorbona la fel, în schimb a dispărut un McDonald's, înlocuit cu un Monoprix. În locul altui fast-food a apărut o patiserie franţuzească. Nu ştiu dacă e din cauza crizei, dar îmi pare bine.

Încolo, la Paris e anormal de cald şi frumos.

Desertul de duminică, în mare viteză

Ce-i drept, viteza e mare. 300 km pe oră.
Ieri, în Germania, am creat o nouă variantă a deja clasicei reţete Double mousse Verona, by Adi Hădean. Postez poza acum, din gara Bruxelles-Midi, pentru că la Paris, unde ajung peste o oră şi jumătate, voi avea altele de făcut. Vă ţin la curent.

Am un cadou, dar nu ştiu pentru cine, ajutaţi-mă!

Uite ce-am găsit plimbîndu-mă prin burg. Ce să fuck fac eu cu ea? Poate-i e bună cuiva, e bine întreţinută, are şi pămînt de flori... Mă ajutaţi?