duminică, 27 ianuarie 2013

Epitaful lui Shakespeare la ceas de noapte

Noaptea trecută, pe la ora două, pe cînd finisam traducerea piesei „Doi tineri din Verona”, am primit un mesaj de la Horia Gârbea, care tocmai tradusese vestitul epitaf al lui Shakespeare. Evident că n-am rezistat tentației de a încerca și eu o variantă.
Iată întîi originalul:

Good frend for Iesvs sake forbeare,
To digg the dvst encloased heare.
Bleste be ye man yt spares thes stones,
And cvrst be he yt moves my bones.
Sau, cu ortografia de azi: Good friend, for Jesus' sake forbear, | To dig the dust enclosed here. | Blessed be the man that spares these stones, | And cursed be he that moves my bones.)
Aici redau mesajul lui Horia, postat și pe blogul lui, care cuprinde traducerea lui și, comparativ, traducerile lui Leon Levițchi și George Volceanov :


Epitaful lui William Shakespeare...

... Tradus de mine tîrziu, la ceas de noapte, stimulat de un mesaj primit prin email, cu un poem dedicat lui SXPR.

Bun prieten, pentru Dumnezeu,
Să nu sapi jos, în colbul meu.
Cui nu atinge: har cu cîrca,
Blestem pe cine-mi mișcă hîrca.

                               William Shakespeare

*

Spre comparație varianta (presupun a lui Levițchi)

Prieten scump, ferește-te să tulburi
Țărâna încuaiată aici sub pulberi
Blagostovit fi de-ngrijești de tumul
Și blestemat dac-ai să-mi tulburi scrumul.

adoptă endecasilabul (deși originalul are 8 silabe iambice) și îl omite pe Jesus  din versul 1, că nu dădea bine.
Pînă și aici, funcționa autocenzura!

George Volceanov folosește și el decasilabul și edndecasilabul (Shakespeare, Opere I. Prefață, pag. 15)

Prietene, de dragul lui Cristos
Nu profana țărîna de mai jos!
Slavă celui cu pietrele-mi cuminte,
Și bléstem cui se-atinge de-oseminte.

Deși n-am reușit să țin măsura de 8 silabe decît în versurile 1-2, trecînd apoi la 9 silabe, și nici cuvintele monosilabice exclusive în versurile 3-4, țin să vă mărturisesc modesta  mea contribuție.
----------
Și iată varianta mea:


Om bun, pe Domn' Isus, te-abţine
Să scurmi în praful de pe mine
Ferice cel ce-mi face placul
Dar cin’ mă mişcă, să-l ia dracul!


Într-o postare dedicată acestei traduceri, Horia propune o altă variantă pentru versul 3:
Har celui care-mi face placul. 


Tot Horia a semnalat și imprecizia versului 3 (în traducerea mea și a lui), care în original se referă concret la „stones”.
Mai încercăm. Doar n-o să dormim noaptea!
--
Later edit:
Evident că nimeni nu doarme. La ora cînd postam, am primit de la Horia o nouă versiune, în decasilab.

Bun prieten, de mai crezi în Dumnezeu,
Să nu sapi praful de pe hoitul meu.
Har să primești de lespezi n-oi clinti,
De muți ciolane, blestemat să fii.

Sună foarte bine! Poate încerc și eu. Da, în 10 silabe poți spune mai multe decît în 8. 

Şi mai Later edit:
Iată încă o încercare, în decasilab şi într-o altă interpretare. 


Pe Crist, amice, îți e interzis
Să schimbi vreo literă din manuscris.
Cine-mi respectă textul har primească,
Dar dacă-și bate joc, coarne să-i crească!

25 de comentarii:

  1. Mulțumesc pentru mențiune! Varianta cu 8 silabe a ta e foarte reușită. A mea e „fumistă”, rima cîrca/hîrca e de-al naibii, un „vulpescianism” voit, ca să zic așa.

    Mi-a semnalat dl. Volceanov că am tendința, cînd versific, de a păstra diftongul ie și îmi iese prie-ten în loc de pri-e-ten, deci am o silabă mai puțin. Așa e și mai sus. E un oltenism moștenit pe linie paternă, eu efectiv așa spun (și deci așa scriu).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. @Horia Gârbea
      Şi eu am tendinţa de a interpreta grupurile ie şi au ca diftongi (prie-ten, caut în loc de ca-ut), de aceea la 2 tineri imi ieşeau 12-13 silabe şi eu vedeam 10-11. Şi nici măcar nu am explicaţia ta cu oltenismul!

      Ștergere
    2. Nu e usor, multumesc, doamna Verona pentru versurile in original, lucru care ma face sa ma intreb daca nu cumva cuvintele originale aveau si alte intelesuri, care s-au pierdut pina azi. O traducere inginereasca, incercind pastrarea sensului:
      Prietene, din drag de Dumnezeu,
      Opreste, nu sapa mormintul meu.
      Ci cruta-l si vei fi blagoslovit,
      Iar de-l distrugi, vei fi, pe veci, hulit.

      Ștergere
  2. Silvu ple!

    Îmi place, excelent joc al inteligenţelor. Mie mi se par mai aproape de marele Uil, expresive, jos pălăria, următoarele două:
    „ Om bun, pe Domn' Isus, te-abţine
    Să scurmi în praful de pe mine
    Har celui care-mi face placul.
    Dar cin’ mă mişcă, să-l ia dracul!”

    Asta-i una. Cea de-a doua,

    “Bun prieten, pentru Dumnezeu,
    Să nu sapi jos, în colbul meu.
    Cui nu atinge: har cu cîrca,
    Blestem pe cine-mi mișcă hîrca.”

    M-a uns la suflet Cârca/Hîrca.

    Acum urmează varianta bordeleză, cam şchioapă, dar în 8 silabe nu-mi iese, să dea boala!
    Bordelezu a înţeles că moşu’, adică, Uil, e pe un soclu de piatră, pus acolo de opera sa, şi cam asta ar vrea să zică :

    Om bun, pe Dumnezeul meu,
    Nu vântura ce fost-am eu,
    Ferice fii, de nu mişti piatra.
    Fii blestemat... de-mi tulburi arta :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Silvuple, Bordelezu,
      Mulţumesc pentru apreciere. Mi-a plăcut şi mie foarte mult cîrca/hîrca.

      În varianta bordeleză, primul vers este foarte bun, am rezerve doar la ultimul, pentru că Shakespeare vorbeşte de oase, nu de artă! :)

      Ștergere
    2. Of, of, off... dacă puteam şi eu să scriu în română... ai fi înţeles. :)) Încerc să îţi explic inginereşte. E vorba de tema opoziţiei perisabil – imanent, carne – spirit, acum tu mă critici că în loc de spirit am pus osul :) Păi osul rămâne mii de ani, e ca opera cuiva, Uil s-a dus, dar a rămas epitaful scris pentru traducători, dar şi pentru criticii de artă. Şi opera. Păcatele cărnii – cu aia, cu alaltă, că nici el nu a fost vreun sfânt – bârfe, vorbe în vânt, dar când vine vorba de ceea ce rămâne, piedestalul – e de granit, Uil ţine la el – şi... şi... opera sa, osul, doamna Verona, osul său, Uil îl afuriseşte pe tălmaciul care îl va traduce prost, ca şi pe criticul care nu-l va înţelege. :)
      Am tradus bine din bordeleză în română? :)

      Ștergere
    3. Ei, sigur, am înţeles, că atîta bordeleză ştiu şi eu!

      Ștergere
  3. nu sunt poet si nici traducator dar am perceput-o ca o provocare...enigmistica! Iata ce a iesit:
    varianta 1

    Prieten bun, daca-n Iisus mai crezi
    Praful depus aici tu sa-l indepartezi,
    Slavit sa fie omul ce lespezile schimba,
    Si blestemat acel ce oasele imi plimba!

    varianta 2

    Prietene, de dragul lui Iisus,
    Sa stergi praful care s-a depus,
    Slavit acel ce lespezile schimba
    Si blestemat de oasele-mi exhiba.

    PS multumesc inca o data pt cartile trimise (H. Salem)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Te felicit pentru încercări, chiar dacă ai schimbat sensul unor versuri și ritmul nu e perfect, iar numărul de silabe e între 9 și 14! La Shakespeare sunt 8 silabe într-un vers. Dar felicitări pentru curaj!

      Ștergere
  4. nu sunt poet si nici traducator dar am perceput-o ca o provocare...enigmistica! Iata ce a iesit:
    varianta 1

    Prieten bun, daca-n Iisus mai crezi
    Praful depus aici tu sa-l indepartezi,
    Slavit sa fie omul ce lespezile schimba,
    Si blestemat acel ce oasele imi plimba!

    varianta 2

    Prietene, de dragul lui Iisus,
    Sa stergi praful care s-a depus,
    Slavit acel ce lespezile schimba
    Si blestemat de oasele-mi exhiba.

    PS multumesc inca o data pt cartile trimise (H. Salem)

    RăspundețiȘtergere
  5. Nu e usor, multumesc, doamna Verona pentru versurile in original, lucru care ma face sa ma intreb daca nu cumva cuvintele originale aveau si alte intelesuri, care s-au pierdut pina azi. O traducere inginereasca, incercind pastrarea sensului:
    Prietene, din drag de Dumnezeu,
    Opreste, nu sapa mormintul meu.
    Ci cruta-l si vei fi blagoslovit,
    Iar de-l distrugi, vei fi, pe veci, hulit.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu e rău deloc. Decasilab, ritmul iambic respectat, sensul, în mare, corect. Felicitări!
      Într-adevăr, la Shakespeare foarte des cuvintele au alte înțelesuri decît în engleza modernă. Un exemplu pe care-l dau mereu este auburn - ceea ce azi este o nuanță de păr castaniu-roșcat, dar la Shakespeare era un blond pai foarte deschis. Sau road, care înseamnă drum, dar poate însemna uneori și port.

      Ștergere
    2. Multumesc si scuze pentru transmiterea multipla, in particular am ceva dificultati privind transmiterea catre Blogspot.

      Ștergere
  6. Cu asemenea "dueluri" să tot traduci o zi, o noapte, o moarte...

    RăspundețiȘtergere
  7. @Matilda
    Da, e formidabil. Și e numai vina lui. A lui Shakespeare.

    RăspundețiȘtergere
  8. Silvu ple, Lucia.

    „Pe Crist, amice, îți e interzis
    Să schimbi vreo literă din manuscris.
    Cine-mi respectă textul har primească,
    Dar dacă-și bate joc, coarne să-i crească!”
    Lucia Verona

    Asta este, felicitări! E ceea ce vroiam să iasă, dar deosebirea dintre mine şi tine... e că eu mă screm, şi ţie-ţi vine! :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Silvuple, mersi bocu. Ti-am spus ca pricep bordeleza :)

      Ștergere
    2. Silvu ple, Lucia. Fac o recapitulare bordeleză.

      Domnul Gârbea, bun traducător pentru că, genetic, este făcut pentru a învăţa limbi străine, şi nu numai, are poeme originale demne de reţinut şi se apleacă serios asupra subiectului traducerii, „comite” o provocare, dar nu o face simplu, ci în maniera autorilor de invenţii, ştiinţific, pentru că prezintă şi care sunt realizările în domeniu, fiindu-i foarte uşor cititorului, astfel, să-l urmărească. Face o traducere, dar nu se mulţumeşte doar cu asta, mai sugerează şi altceva: „versul 3 care în original vorbește explicit de neatingerea lespezilor (stones) care ar chema binecuvîntarea. La noi sensul este rezolvat prin aluzie la primele două versuri. Atinge și face placul s-ar referi însă la praful de pe rămășițe și nu la pietre”.
      Doamna Lucia Verona, autor dramatic, dar şi de romane poliţiste… pam-pam, pam-pam… răspunde provocării… ti-ti-ri tam, ti-tu, ti-ti, şi dezleagă enigma, în ultima pagină ! prin traducerea de mai sus.
      Şi, în timpul ăsta, Bordelezu ce făcea ? Bătea câmpii, fără graţie. L-am întrebat : tu ai citit ceva despre acest epitaf ? Nonşalant, zice : nu. Măcar l-ai citit cu atenţie ? Îmi răspunde rapid : nuu… dar o fac imediat şi-ţi dau o traducere cuvânt cu cuvânt. Când am auzit « cuvânt cu cuvânt », adică fără franţuzisme, mi-am dat seama că e o treabă serioasă, chiar a fost, iată traducerea :
      „În numele patimilor Mântuitorului, omului bun care se-ncumetă să înlăture praful depus aici. Blagoslovit să fie omul care miluieşte aceste nestemate, şi afurisit să fie cel ce clinteşte vreuna dintre perlele mele.”
      Ptiu, drace! – na, că m-am molipsit şi eu de la Bordelezu – doamna Lucia Verona, domnule Horia Gârbea, praful nu este sub pietre, este pe pietre, pietrele nu sunt simple, sunt preţioase, nu e vorba de oase, ci de perle, sâmburii adâncului ce ornează nestematele. Jocuri de cuvinte!!! Oare?

      Ștergere
    3. Silvu ple,
      Praful e sub pietre, „encloased heare”. Și nu trebuie deranjat.

      Ștergere
  9. Silvu ple, Lucia

    Please find, “here enclosed”, clarifications following your comments.
    http://bordelezu.wordpress.com/2013/02/02/o-maimuta-la-120-km-monica-macovei/

    Best regards,

    Sincerely yours,
    Constandin Bordelezu

    RăspundețiȘtergere
  10. Silvu ple.

    Un altfel de epitaf:

    „Eu o să conduc mânăstirea! Eu o s-o conduc, de acolo de sub dudul de lângă biserică. ”
    Maica Veronica de la Vladimireşti

    Şi stenograma. :)

    http://bordelezu.blogspot.ro/2013/02/cu-cobilita-pe-autostrada-informatiei.html
    http://www.formula-as.ro/2012/1016/spiritualitate-39/maica-veronica-de-la-vladimiresti-14991

    RăspundețiȘtergere
  11. Superb joc de inteligenta, tenacitate, imaginatie si bogatie lingvistica. Mie mi-au placut toate varinatele pentru ca mi se pare ceva special sa poti traduce astfel de epitaf, dintr-o alta limba, cu vocabular arhaic intr-o alta limba, tot asa, cu bogatie semantica si cuvinte.

    RăspundețiȘtergere
  12. [Epitaful lui Shakespeare]

    Prieten bun, pe Dumnezeu,
    Să nu sapi în mormântul meu!
    De-asculţi, fii binecuvântat,
    Vrun os de-mi muţi, fii blestemat!

    (William Shakespeare, traducere de George Budoi, 28.05.2015).

    RăspundețiȘtergere

Click pe poză!