Laureatul Premiului Nobel pentru literatură în 2011 este poetul suedez Tomas Tranströmer, "pentru că, prin imaginile sale condensate, translucide, ne dă o nouă abordare a realităţii", zice comitetul Nobel. De fapt, dacă ar fi să traduc exact din engleză, ar fi "un nou acces la realitate". Cum vreţi. Totul e relativ, cum zicea alt laureat Nobel, Albert Einstein.
Mărturisesc că pînă azi nu auzisem de Tomas Tranströmer. Dar sunt sigură că de azi încolo voi auzi. Pentru că Premiul Nobel nu răsplăteşte notorietatea - o creează. Este, cum spunea un prieten, cel mai bun PR de pe planetă.
Sigur, ar fi fost drăguţ dacă Bob Dylan ar fi luat Nobelul. Deşi, personal, l-aş fi preferat pe Amos Oz. Ar fi fost chiar interesant (nu din motive strict literare) ca Amos Oz să ia premiul împreună cu un alt nominalizat - poetul sirian Adonis (nici de el nu auzisem pînă mai ieri. Din păcate, nu citesc prea multă poezie.).
Deci, cum se ia Premiul Nobel pentru literatură?
Ca să iei Premiul Nobel pentru literatură trebuie să scrii bine. Chiar foarte bine. Nu neapărat excepţional. Nu neapărat genial. Dacă s-ar da pentru geniu, ar fi trebuit să-l ia, în primul deceniu al veacului trecut, Tolstoi, Lev Nicolaevici.
Ca să iei Premiul Nobel pentru literatură este bine să ai cărţi traduse şi publicate în limbi străine. E util. Nu e nevoie ca aceste cărţi să fie bestseller. După anunţarea premiului, vor fi.
Premiul Nobel nu se dă, în general, pe criterii strict literare.
Dar care sunt criteriile? Am mai scris despre asta în 2009, cînd a luat premiul Herta Müller. Citiţi, pe site-ul Premiului Nobel, acest lung şi serios articol. Poate vă lămuriţi cum stau lucrurile, cel puţin oficial. Înainte de asta, citiţi însă testamentul lui Alfred Nobel.
Adevărul este că României i-ar cam trebui un Premiu Nobel. În orice domeniu. Dar cum, în aceşti ani, cercetarea ştiinţifică fundamentală e cam la pămînt, singura şansă e literatura.
Pînă acum, România a ratat de cîteva ori premiul. Din diferite motive extraliterare, cele mai importante fiind neglijenţa şi diletantismul. Sau mizarea pe scriitori care evident nu aveau şanse. Adică tot diletantism. Cînd faci un asemenea demers, trebuie să ştii exact pe ce te bazezi.
Poate anul viitor... Deşi cred că anul viitor nu va fi premiat un scriitor european. Da, criteriul geografic (sau geopolitic, dacă preferaţi) contează. Neoficial.
Care scriitor român ar avea şanse şi cum să procedăm ca aceste şanse să se concretizeze?
În primul rînd, aş zice să lăsăm deoparte povestea cu capra vecinului. Adică, trebuie să vedem care prozator, poet sau dramaturg român ar avea şanse. Apoi, indiferent dacă ne place sau nu, dacă e de-ai noştri sau de-ai lor, să-l susţinem. Cu toţii. Cu condiţia să ştim că într-adevăr are şanse. Înainte de asta, desigur, să mai citim, pe acelaşi site al Premiului Nobel, cum e cu nominalizarea.
Aşa cum văd eu lucrurile (nu este vorba de preferinţele mele personale, ci de concluzii în urma citirii textelor pe care vi le-am recomandat mai sus), doar doi scriitori români au şanse: Norman Manea (laureat al premiului Medicis Etranger) şi Augustin Buzura.
Ce ziceţi? Dacă aveţi alte propuneri, putem să le discutăm. Şi să vedem ce avem de făcut pentru ca peste un an sau doi să avem un laureat Nobel pentru literatură.
Mă simțeam stingher în lumea asta!
RăspundețiȘtergereNici eu n-am auzit de acest poet.
Mă simt mult mai bine acum,că nu-s singurul.
Ehehehe...Daca Premiul Nobel pentru literatura s-ar fi dat pe criterii estetice, ar fi aratat altfel lista cu laureatii de pana azi.Stim cu totii care sunt criteriile, strategice, politice, oricum, extraestetice.
RăspundețiȘtergereIi felicit pe marii scriitori care, de-a lungul anilor, au refuzat acest premiu.
Romania nu va avea niciodata un laureat pentru literatura. Nu pentru ca n-am avea valori, ci pentru ca nu prezentam nici un interes.
Daca m-ar fi intrebat pe mine onor Comitetul, as fi votat Michel Tournier .
RăspundețiȘtergere@Se-cret
RăspundețiȘtergereDe acum încolo vom auzi. Şi e foarte bine. Cum ziceam, Nobelul e un PR grozav!
@zincabeiu
RăspundețiȘtergereEu sunt sigură că România va avea un laureat Nobel pentru literatură.
Michel Tournier e foarte bun, chiar dacă eu îl prefer pe Amos Oz. Dar comitetul Nobel votează cum vrea el...
Chestiunea la noi nu e că nu promovăm ci că nu avem un autor de mare anvergură traductibil. Stiliști incorigibili, rămînem prizonierii limbii. Nichita Stănescu nu prea văd cum ar fi tradus cu partea rezistentă a operei lui. Traductibil era Sorescu de pildă.
RăspundețiȘtergereRomâni mai au încă și prejudecata intrării în lumea mare prin limba franceză sau, curios, prin germană. O mare scriitoare care e și traductibilă în bună măsură, Gabriela Adameșteanu, nu are din cîte știu traduceri semnificative în engleză și spaniolă. Într-un viitor, fiind bine promovat de co-etnicii lui mai ales, s-ar putea să aibe șanse Varujan Vosganian și, pentru că limba lui de scriitor e totuși româna succesul s-ar împărți mai bine decît la Herta Muller
RăspundețiȘtergere@Horia Gârbea
RăspundețiȘtergereChiar cînd avem autori traductibili, chiar traduşi, nu-i promovăm ca lumea. Sorescu da, era traductibil (poate mai puţin La Lilieci), dar şi Nichita Stănescu a fost destul de mult tradus, ba chiar şi propus pentru Nobel, din păcate nu cum trebuia, din cîte am înţeles. Există un regulament care trebuie respectat. Oricum, ei nu mai sunt, să ne ocupăm de cei în viaţă.
@Horia Gârbea
RăspundețiȘtergereSunt de acord, la noi busola arată încă Parisul :) Nu m-am gîndit la Vosganian, dar nu e imposibil. Nu ştiu însă cît de tare contează traducerile în engleză şi spaniolă pentru Nobel. Herta nu prea era tradusă înainte de a lua premiul.
Goma, cu siguranta, intruneste toate criteriile necesare pt a fi nominalizat. Din pacate n-are parte de lobby si stim cu totii de ce. Merita cu prisosinta nominalizarea la fel de mult cum merita sa castige premiul.
RăspundețiȘtergere@valive
RăspundețiȘtergereE părerea ta. Nu sunt de acord. Şi nu înţeleg acel "ştim cu toţii de ce".
Pt ca nu e un om care sa se umileasca pt ei.
RăspundețiȘtergere@valive
RăspundețiȘtergereHm... ăsta chiar nu e un criteriu.
Goma ? Hai sa citim LITERATURA !
RăspundețiȘtergere@zincabeiu
RăspundețiȘtergereDa, da... Premiul Nobel se ia pentru literatură, nu pentru biografie...
Silvu ple, Lucia.
RăspundețiȘtergereNu-mi arde de polemică, fire-ar să fie de treabă, că nu-i mai dau de cap, mi-a plăcut ce-ai scris, subiectul merită dezbătut, am citit cu interes intervenţiile, dar eu cred că chichirezul propunerii unei candidaturi româneşti cu reale şanse stă în înţelegerea celor două condiţii din testamentul lui Alfred Nobel. Numai şi numai dacă sunt îndeplinite amândouă candidatura poate fi validată.
Prima condiţie e uşor de trecut: „the person who shall have produced in the field of literature the most outstanding work ”. Am avut şi avem scriitori buni. Zic eu că e mai puţin important dacă sunt sau nu traductibili. Tot eu spun că apartenenţa candidatului la două culturi, ce mi s-a părut a fi sugerată, nu cred că e foarte importantă.
Chichirezul e în a doua condiţie: „in an ideal direction”. Nu se acordă premiul pentru „artă pentru artă”.
Găsim „an ideal direction” în opera unui eventual candidat? Altceva, nu ceva ce a mai fost premiat.
S-auzim de bine!
@Bordelezu
RăspundețiȘtergereEste exact partea controversată a testamentului lui Nobel şi noţiunea a evoluat de-a lungul anilor, ceea ce se vede din motivaţiile juriului, silvuple.
Nu auzisem de T.T. Înainte de Nobel. E meritul comisiei de atribuire ca am auzit.:)
RăspundețiȘtergereAm citit chiar a doua zi după anunțul victoriei traduceri din poezia lui de Dan Shafran. Cam stîngace din păcate, traducătorul a părăsit demult limba română. Dar semnificative prin ceea ce am văzut că spune (dincolo de micile ezitări lexicale ale tranducătorului) Apoi imediat au apărut alte traduceri. Care m-au convins că T.T. e un foarte mare poet. E excelent că i s-a dat Nobelul unui poet. Nu era supărare dacă îl luau Philip Roth sau Amos OZ, desigur. Dar surpriza e una plăcută.
@Horia Gârbea
RăspundețiȘtergereAm citit şi eu ceva, în engleză. E foarte bun.