Pierdut senator. Îl declar...

2008, noiembrie. Am ales, uninominal, un senator. Un senator PSD. Un om politic destul de tînăr, inteligent, cu experienţă ministerială, considerat de o anumită parte a presei "un pesedist frecventabil". Nu l-am votat pentru că era frecventabil, ci pentru că era de la PSD. Aşa sunt eu, votez stînga. (Nu că PSD ar fi idealul meu de partid de stînga, dar cum nu avem altul pe-aici...)
2008, decembrie. S-a format guvernul mezalianţei de tristă amintire PDL-PSD. Senatorul pe care l-am ales a devenit ministru.
2010, din primăvară pînă-n 2012. Senatorul pe care l-am ales a candidat, fără succes, la preşedinţia PSD. Senatorul pe care l-am ales a plecat din PSD. A plecat convins că, din moment ce l-am ales uninominal, poate să mă reprezinte din ce partid vrea el. Eu sunt de altă părere, dar...

2012, iarnă grea, spre primăvară la fel. În urma demisiei unui membru al cabinetului Boc 5, senatorul pe care l-am ales uninominal a devenit ministru. După două zile, guvernul Boc 5 demisiona în bloc. Sau în vilă? Zece zile mai tîrziu, senatorul pe care l-am ales uninominal persevera ca ministru în guvernul Boc 6 Ungureanu.
2012, o zi rece şi ploioasă de mai. Rămas fără postul de ministru în urma căderii guvernului Ungureanu, senatorul pe care l-am ales uninominal şi-a dat demisia din Senat. Din motive de incompatibilitate cu noua funcţie, nu are rost să mai spun care.

Deci, rămîne cum spuneam în titlu.